Matei Bogdan
Publicat în 20 februarie 2019, 13:26 / 98 elite & idei

Sebastian Burduja: Despre românii care nu mai au timp

Sebastian Burduja: Despre românii care nu mai au timp

de Sebastian Burduja

Nu mai este pentru nimeni o surpriză că sistemul de sănătate din România este la pământ, pe toate palierele. Medicii pleacă, spitalele cad, pacienţii sunt privaţi de servicii esenţiale. Aproape unul din doi pleacă din spital mai bolnav decât a intrat. Gândacii şi mizeria sunt la ordinea zilei, la fel şi plicul (cel puţin în unele locuri din ţară).

Sănătatea românilor a fost tot timpul o prioritate a politicienilor (la nivel declarativ), dar ea rămâne într-o criză profundă. Lipsa de respect este expresia care ar caracteriza în modul cel mai simplu şi cuprinzător senzaţia fiecărui cetăţean care are nevoie de un medic sau de un set de analize.

În acest peisaj sumbru, există şi domenii din sănătate pe care statul roman le ignoră cu desăvârşire. Există oameni care nu sunt prinşi în nicio statistică. Şi pe care niciun ministru, secretar de stat sau consilier nu i-a privit niciodată aşa cum merită – drept în ochi. Aceştia sunt oamenii diagnosticaţi cu boli terminale incurabile (cu speranţă de viaţă limitată). Oameni care, în ţări civilizate, sunt trataţi cu respect şi pentru care există conceptul de îngrijire paliativă, care în România există însă doar prin supereroii din societatea civilă.

Aceste rânduri sunt despre ei, românii care chiar nu mai au timp.

Pentru mulţi dintre noi, conceptul este încă aproape necunoscut. Îngrijirea paliativă alină suferinţa şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii persoanelor diagnosticate cu o boală terminală. De fapt, paliaţia este o abordare holistică ce are ca scop ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor şi familiilor, atât prin abordarea nevoilor fizice, cât şi a celor psiho-sociale şi spirituale.

Aici suntem acum

Dacă în Marea Britanie, de exemplu, există centre de îngrijire paliativă în aproape fiecare localitate, indiferent de zonă, cifrele pentru România sunt şocante. Un studiu recent al Băncii Mondiale arată că în ţara noastră sunt peste 172.000 de pacienţi care au nevoie anual de îngrijire paliativă (81.121 în mediul urban şi 91.541 în mediul rural). Tot în România există doar 1.779 de paturi de îngrijire paliativă – acoperind aşadar doar 1% din nevoia identificată. Există 17 judeţe în ţară care nu au DELOC servicii paliative, nu au nici măcar un pat pentru aceşti oameni, nici în sistem public, nici în sistem privat.

De asemenea, există un număr extrem de redus de centre de îngrijire paliativă sau de echipe de îngrijire la domiciliu şi mai puţin de 25% din medicii specializaţi în paliaţie lucrează în sistemul de îngrijiri paliative. Judeţele cu cea mai ridicată nevoie de îngrijire paliativă (peste 6.000 persoane pe an) sunt Prahova, Dolj şi Bucureşti. Alte judeţe cu nevoie ridicată (peste 5.000 persoane anual) sunt Constanţa, Iaşi, Suceava, Bacău, Bihor şi Cluj.

Raportul Băncii Mondiale face şi o trecere în revistă a echipelor de îngrijire paliativă la nivel de ţară, subliniind că numărul este foarte redus: doar 13 echipe.  În Bucureşti există o singură echipă completă care oferă îngrijire paliativă la domiciliu (cea a HOSPICE Casa Speranţei). Documentul mai arată că aceste servicii sunt foarte prost reprezentate şi pe zona de îngrijire ambulatorie: există doar 3 ambulatorii de îngrijire paliativă, 2 în judeţul Braşov şi unul în Bucureşti. Aceste servicii, atât în Braşov, cât şi în Bucureşti, sunt oferite gratuit tot de HOSPICE Casa Speranţei.

În total, există 5 centre de zi de îngrijiri paliative în toată ţara: 1 în judeţul Argeş, 1 în Dolj, 2 în Braşov şi 1 în Bucureşti. Toate centrele de zi funcţionează în cadrul  unor organizaţii neguvernamentale.

Un alt aspect punctat în evaluarea Băncii Mondiale este cel al serviciilor de bereavement – suport pentru familii în perioada de doliu, după decesul unui membru al familiei. Acestea sunt recunoscute la nivel internaţional ca fiind esenţiale ca parte a unor îngrijiri paliative de bună calitate. Doar 56% dintre furnizorii de îngrijire paliativă din România asigură servicii de suport în perioada de doliu pentru familii.

Durerea pe care cifrele nu o pot descrie

Printre rândurile acestor statistici dure, stă scrisă o suferinţă la care noi, ca societate, ar trebui să nu mai fim indiferenţi. Fiecare dintre noi cunoaştem pe cineva care a trecut sau trece prin momente cumplite după un diagnostic nemilos. Fiecare dintre noi am văzut sau am auzit ce înseamnă cancerul şi ce poate face dintr-un om; durerea, lupta, resemnarea, depresia, suferinţa celor dragi…şi toate celelalte lucruri care fac din acest diagnostic să pară imposibil de dus până la capăt cu fruntea sus. În fapt, oricine are dreptul la demnitate, la respect, în fiecare moment al vieţii şi cu atât mai mult în etapa finală.

Pe de o parte, aceste statistici sumbre arată cât de departe de normalitate şi decenţă este sistemul public de sănătate. Cât de multe lucruri mai avem de făcut şi de învăţat, înainte să ne considerăm chiar şi la începutul drumului potrivit…Pe de altă parte, faptul că în acest peisaj dezolant există oameni şi entităţi care aleg să lupte cu toate armele, în ciuda piedicilor legislative, haosului fiscal sau impredictibilităţii mediului în care activează, şi reuşesc să construiască într-un domeniu în care statul este complet obtuz, trebuie să ne dea speranţă.

Am întâlnit şi supereroi în România

Un astfel de exemplu este HOSPICE Casa Speranţei, o organizaţie non-profit înfiinţată în 1992 la Braşov. HOSPICE a introdus conceptul de îngrijire paliativă în România şi este cea mai mare fundaţie din ţară care oferă gratuit servicii specializate gratuite de acest tip. Organizaţia are două spitale cu servicii integrate, în Braşov şi Bucureşti, echipe mobile în patru oraşe – Bucureşti, Braşov, Făgăraş şi Zărneşti – şase sedii destinate oferirii de îngrijire paliativă şi educaţie şi peste 100 de paturi pentru internare şi activităţi adiacente destinate îngrijirii persoanelor diagnosticate cu boli incurabile.

În 2019, HOSPICE va inaugura centrul socio-medical de la Adunaţii Copăceni, primul din România destinat exclusiv copiilor cu boli incurabile. HOSPICE a dezvoltat servicii complete de îngrijire paliativă, care sunt oferite în centre de zi, ambulatorii şi unităţi proprii pentru internare, la domiciliul pacienţilor şi în spitalele partenere. În cei 27 de ani de existenţă, HOSPICE a adus alinare şi speranţă pentru peste 30.000 de copii şi adulţi cu boli incurabile, cât şi familiilor acestora.

HOSPICE este doar un exemplu de ONG care a reuşit să spargă bariere şi să mute munţi. Şi nu oriunde, ci chiar aici, în România, unde adesea faptele bune par imposibil de realizat sau sunt pedepsite, cum sună o vorbă. Echipa HOSPICE a reuşit în ciuda tuturor piedicilor să schimbe destine şi să aducă raze de lumină în bezna disperării pentru zeci de mii de români.

Şi oamenii ca ei au nevoie de ajutorul nostru. Cu donaţii, cu voluntariat, cu implicare. Sau cu cel mai simplu gest, dar care înseamnă enorm: redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit. Găseşti aici detalii şi alege să dai o parte din banii care ajung la stat către oameni care ştiu cum să îi folosească aducând bucurie celor în nevoie. Data limită a depunerii formularelor este 15 martie, din acest an.

Înseamnă doar câteva minute din timpul tău, zero costuri şi un gest care poate schimba literalmente vieţi. Şi poate vom pune capul puţin mai liniştiţi pe pernă ştiind că am făcut un gest care îi ajută pe semenii noştri. Şi că nu am lăsat chiar totul în voia unor conducători, de ieri sau de azi, şi a intereselor lor personale.

Românii care nu mai au timp au un drept pe care nimeni nu poate să-l confişte: dreptul la o viaţă demnă, până în ultima clipă. Românii care nu mai au timp au nevoie de noi.

www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

PoliticRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

EconomieRăzvan Nicolescu: Un fost ministru al Energiei explică ce vor să facă ungurii cu gazul românesc extras din Marea Neagră

ExternAlexandru Lăzescu: Va putea supraviețui NATO escaladării tensiunilor transatlantice?

EvenimenteIulian Fota: Lansare Ghidul Alegerilor Europarlamentare 2019

CulturaSever Voinescu: Cine ţine lanţul?

SocialSebastian Burduja: Tu ce faci când ţi se dărâmă casa?

MoldovaCristian Unteanu: Republica Moldova, din nou terenul de încercare pentru marea strategie rusească de constituire a „cordonului sanitar“



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe