OraNoua.ro
Publicat în 25 mai 2016, 14:50 / 571 elite & idei

Sebastian Burduja: Moartea lui Dan Condrea învie OTV și îngroapă definitiv campania electorală

Sebastian Burduja: Moartea lui Dan Condrea învie OTV și îngroapă definitiv campania electorală

de Sebastian Burduja

Se emite până la refuz următoarea afirmație: Patronul Hexi Pharma a murit într-un accident de mașină. Despre valoarea de adevăr a acestei afirmații nu putem spune nimic sigur în acest moment. A fost sau nu accident? A fost sau nu Dan Condrea la volan? S-a sinucis acesta sau nu? A fost urmărit sau nu? Propoziția de mai sus reprezintă o știre.

O știre formată doar din semne de întrebare. La care va trebui să răspundă justiția, pe căile ei instituționale. Pe lângă acestea, există totuși o certitudine. O astfel de știre este cu siguranță un subiect extrem de ofertant pentru media.

O continuare șocantă a scandalului momentului, o moarte în condiții suspecte, o identitate neclară, posibile legături cu serviciile secrete. Ingrediente sigure pentru audiențe ridicate, în țara eternelor forme fără fond.

Un astfel de subiect ar putea fi, după toate legile scrise sau nescrise ale presei, subiectul momentului, într-un context normal. Totuși, acum nu suntem într-un context normal. Suntem în ultima parte a campaniei electorale. Iar prioritățile de pe agenda publică trebuie să fie altele. Moartea patronului de la compania Hexi Pharma este lovitura de grație aplicată dezbaterilor publice reale pe proiecte și soluții. Care dezbateri? Care soluții? Care proiecte? Judecând după principiul potențialului de audiență, subiectul este foarte ofertant pentru media. Judecând însă după principiul utilității publice, știrea zilei este mult mai puțin importantă decât alegerea celor care vor stabili soarta orașelor și comunelor din România, cel puțin în orizontul de timp 2020.

Dezbaterea publică și electorală se află într-un moment de criză în România. De vină pentru această stare de fapt sunt de regulă partidele și politicienii amatori de atacuri la persoană, în lipsa unor programe de soluții concrete, reale și bine ancorate în nevoile cetățenilor, cu indicarea clară a surselor de finanțare și a indicatorilor de progres. Programele lipsesc în continuare, cu toată lehamitea generală de la nivelul cetățenilor, care cer soluții, nu vorbe. Desigur, acum obstacolele vin și pe cale legală. Noua lege electorală este mult prea restrictivă în ceea ce privește promovarea mesajelor electorale în spațiul public, în principal din cauza limitărilor bugetare impuse. După cum arată Patrick Andre de Hillerin, dacă un candidat la Primăria București și-ar folosi tot bugetul permis doar pentru comunicarea pe rețelele sociale, mesajul său ar ajunge la maxim 120.000 de oameni, dintr-un total de 1.781.922 alegători. O lege electorală ipocrită, care, sub pretextul că ar răspunde unor nevoi reale din spațiul public legate de împiedicarea finanțării ilicite a partidelor și limitarea afișării, afectează însăși esența și sensul unei campanii electorale. Actuala lege electorală intră așadar în rândul multelor idei bune implementate prost, alături de votul uninominal sau, mai nou, votul prin corespondență.

Însă publicul și presa pot schimba actuala stare de fapt. E nevoie mai mult ca oricând de dezbateri și da, e nevoie de campanie electorală. Sunt elemente fundamentale într-o democrație credibilă și funcțională. Haideți să le cerem și să le încurajăm să existe, măcar în al doisprezecelea ceas. Chiar dacă va trebui să ignorăm senzaționalul. Moartea lui Dan Condrea nu trebuie să însemne „învierea” OTV. Nici măcar în spirit.

Și mai e ceva, tot în contextul de astăzi: în lipsa unor dezbateri adevărate, de substanță, discursul public alunecă încet și sigur spre un populism deșănțat și extrem de periculos. Merită reamintit excelentul sondaj marca Friedrich-Ebert-Stiftung România (FES) din 2014, o poză unică a percepțiilor și atitudinilor tinerilor de astăzi. 49% nu sunt interesați aproape deloc de politică, iar 34% sunt foarte puțin interesați. 56% discută foarte rar sau niciodată despre politică cu cei apropiați. Peste două treimi consideră că votul lor are puțină și foarte puțină influență asupra instituțiilor centrale și locale. Cota de încredere (multă și foarte multă) în partide politice, parlament și guvern este de 6%, 9% și respectiv 12%. Și lovitura de grație: 31% și 13% sunt foarte nemulțumiți și respectiv nemulțumiți de democrația din România.

Scenariul de la alegerile prezidențiale din Austria de azi are șanse mari să se repete în România cel târziu în 2020. Ingredientele le avem deja: discurs golit de substanță, spațiu public dominat de atacuri, psihoza (întreținută?) legată de atotputernicia serviciilor, lipsa de încredere în instituții, lipsa de interes pentru politică, sentimentul că un „simplu cetățean” nu contează, orice-ar face. Apatie, resemnare, deznădejde. Ferească sfinții de apariția unor populiști cu verbul la ei care să speculeze acest context. Democrația noastră nu e încă în moarte clinică, dar nici departe nu e.

republica.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe