Preşedintele Consiliului Naţional Vlah din Serbia, Radisa Dragojevici, a declarat ieri, pentru postul B92, că „nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”. Declaraţia intervine în contextul în care România s-a opus, în mod firesc, acordării statutului de ţară candidată la UE Serbiei, până la rezolvarea acestei probleme.

Dragojevici a apreciat că România „nu poate da ultimatumuri Serbiei” în această privinţă, deoarece vlahii nu se simt privaţi de drepturi în Serbia şi pentru că statul sârb recunoaşte atât minoritatea etnică vlahă, cât şi pe cea română. El a menţionat că referendumul din 2002 a arătat că în Serbia sunt 31.000 de etnici români şi 40.000 de vlahi. Românii locuiesc în mare parte în Banat, în nord-estul Serbiei, iar vlahii în est.

La polul opus, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, explica, la sfârşitul săptămânii trecute, într-un interviu, situaţia românilor din Serbia. Oficialul român a făcut referire, în special, la „tentativa absolut de neînţeles” a Consiliului Naţional Vlah de a legifera aşa zisa limbă vlahă în Serbia. El a subliniat că pentru România, prioritar este ca „minoritatea românească din Serbia, de pe tot cuprinsul Serbiei, să aibă aceleaşi drepturi şi facilităţi pe care le are o minoritate într-un stat european”.

Referindu-se la perspectiva europeană a Serbiei, secretarul de stat a reiterat sprijinul acordat de statul român în acest sens. „Este şi obiectivul nostru, ca statul vecin să devină stat membru al UE într-un viitor cât mai rapid, dar acest lucru trebuie să se întâmple în aceeaşi manieră firească, garantându-le tuturor cetăţenilor ei, inclusiv minorităţii române, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce ţin de altceva, decât de respectarea unei minorităţi naţionale pe întreg cuprinsul statului sârb. (…)

România a prezentat, ieri, în Consiliul Afaceri Generale, o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor între Bucureşti şi Belgrad. Decizia finală va fi astfel luată de şefii de state şi de guverne la reuniunea care va avea loc joi şi vineri. Totodată, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 asupra progreselor.