OraNoua.ro
Publicat în 28 mai 2014, 18:35 / 139 elite & idei

Sergiu Manea: „Cum dezvoltăm România“

Sergiu Manea: „Cum dezvoltăm România“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.05.2014

Care este şi, mai ales, unde este viitorul economic al Iaşiului? În educaţie, agricultură şi IT, dar mai ales în schimbarea unor mentalităţi locale că investitorii, fie străini, fie români, şi investiţiile vor veni de la sine, fără niciun efort din partea autorităţilor locale, a fost răspunsul comunităţii de business din Iaşi. 

Cu toate că este al doilea judeţ din ţară după numărul de locuitori – 770.000 de persoane – şi are o istorie culturală şi de educaţie remarcabilă („Alexandru Ioan Cuza“ – cea mai veche universitate), din punct de vedere economic Iaşiul stă prost: are un PIB de 5.388 de euro per capita, cu 20% sub media naţională, iar salariul mediu este de numai 1.500 de lei, cu 8% sub cel la nivel naţional.

Principalii angajatori în judeţ sunt trei spitale şi trei universităţi, iar să lucrezi în sectorul de stat este jobul ideal pentru cei din Iaşi.

În încercarea de a strânge la aceeaşi masă pe membrii comunităţilor de business locale, pentru a găsi idei de creştere şi dezvoltare a unor zone din economie, ZF şi BCR au lansat un proiect comun – „Cum dezvoltăm România“.

Pe termen mediu, miza pe salariile mici şi pe România ca locaţie manufacturieră pentru bunuri de export nu duce nicăieri. „Trebuie să trecem de la lohnul industrial la producţie proprie. De la Fabricat în România la Fabricat de România“, spune Sergiu Manea, vicepreşedintele executiv pe corporate al BCR, prezent joi la evenimentul ZF organizat în parteneriat cu BCR la Iaşi. Accentul trebuie pus pe competitivitate prin productivitate şi nişarea pe segmentele profitabile. „Ştiţi cum se pregăteşte echipa de tenis de masă a Chinei?“, i-a întrebat Manea pe membrii comunităţii locale de business. „80% din timp îşi antrenează partea tare, unde sunt ei cei mai buni.“

Am vrut să susţinem coagularea ideilor pentru dezvoltarea României, suntem dispuşi să contribuim financiar şi avem resursele pentru a finanţa economia în condiţii de de lucru rezonabile şi simetrice, spune vicepreşedintele BCR.

„În acelaşi timp, suntem deschişi să recunoaştem slăbiciunile noastre, să le reparăm şi să ascultăm atent vocea clientului“.

El susţine că principala problemă în acest moment nu este disponibilitatea băncii de a acorda un credit, ci creşterea productivităţii şi bancabilităţii proiectelor care solicită finanţare. Deşi este al doilea mare judeţ din România, Iaşiul este pe locul 14 din 42 ca putere economică, cu numai 18.000 de firme care au 94.000 de salariaţi şi o cifră de afaceri de 4 miliarde de euro.

Clujul are 32.000 de firme cu o cifră de afaceri de 8 miliarde de euro şi 152.000 de salariaţi, care au un salariu mediu de 1.900 de lei.

„Trebuie să înţelegem (adresându-se cominităţii de business locale – n.r.) că nu mai vine niciun investitor să cumpere teren şi să mai plătească preţurile din 2008… Acum trebuie să căutăm noi investitori, să prezentăm judeţul în afară şi să încercăm să îi aducem aici… De aceea, vom merge în iunie la Tel Aviv, apoi la Roma şi apoi la Viena“, a spus Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

„Noi nu avem aici niciun parc industrial, iar în Prahova sunt nouă, în timp ce la Cluj, Tetarom se extinde în continuare. Avem un parc industrial la Bălţi (în Republica Moldova), dar nu avem la noi.“

În încercarea de a pune Iaşiul pe harta unor potenţiale investiţii, Conisliul Judeţean investeşte peste 50 de milioane de euro, o bună parte din fonduri europene, în extinderea aeroportului de la Iaşi, pentru a permite aterizarea aeronavelor Boeing şi Airbus.

„Eu sunt foarte frustrat (vorbind către comunitatea locală de business – n.red.) că nu vedeţi ce se întâmplă la aeroport. Acum în România nu există un şantier public mai mare în care să se lucreze cum se lucrează la Iaşi (la foc continuu – n.red.). Nici nu vă daţi seama ce înseamnă pentru Iaşi această extindere a pistei de aterizare“, a adăugat el.

În 2012, Iaşiul avea un singur zbor extern, iar acum sunt şapte.

„Când vom avea pista gata, în august, vom avea şi alte rute… Vreau să vă spun că de pe Iaşi fiecare avion al Tarom care se ridică face bani. Sunt deja companii low cost care vor să vină la Iaşi“, a menţionat Adomniţei. Ce ar trebui să urmeze după extinderea aeroportului? Trebuie să facem la Iaşi un cluster IT, ca la Cluj, şi trebuie să susţinem Iaşiul ca un nod de infrastructură feroviară, rutieră şi aeriană pentru spaţii de logistică spre est al marilor companii, al multinaţionalelor, a continuat el.

„Trebuie să avem de la Iaşi autostradă spre Viena, spre vest şi spre Chişinău, spre est“, spune un antreprenor din Iaşi prezent la eveniment, ca o soluţie pentru a ridica cea mai „bogată“ zonă din cea mai săracă parte a României- estul ţării.

Pentru a afla de ce are nevoie Iaşiul ca să se ridice şi să nu rămână în urmă din punct de vedere economic şi, mai ales, pentru a-şi ţine tinerii acasă, comunitatea de business locală prezentă la evenimentul organizat de ZF şi BCR va trebui să răspundă la câteva întrebări referitoare la viitor.

Cei prezenţi, peste 100, au fost împărţiţi în 11 grupe/ mese care au concurat între ele la idei de viitor ce trebuia expuse în două minute. Cea mai votată prezentare a fost a lui „Dorel“, prin care se propunea ca fiecare ieşean să fie cel mai bun din domeniul lui, iar mentalitatea „merge şi aşa“, care ţine zona în loc, să se schimbe în „aşa nu mai merge“.

Educaţia a fost pusă pe primul loc ca principalul motor de creştere a zonei, mai ales având în vedere tradiţia istorică a Iaşiului.

Dar cum să faci trecerea de la un salariu mic, de 1.000 de lei pe lună, considerat un salariu bun pentru zona Iaşiului, spre venituri mai mari?

Copiii trebuie învăţaţi să fie antreprenori chiar de la grădiniţă, iar tinerii trebuie încurajaţi să cunoască cele mai noi tehnologii din lume, care să reprezinte un atu pentru Iaşi, având în vedere filonul bun nativ pe partea de IT.

De asemenea, agricultura, care să cuprindă tot lanţul de la materia primă până la produsul finit, este văzută ca un viitor economic al zonei.

„Ce vă împiedică să vorbiţi între voi? Ce ne împiedică să încurajăm start-up-urile? Ce vă împedică să spuneţi «Fără taxe în agricultură şi IT!»?“, a spus Sergiu Manea  comunităţii locale de business.

Alte propuneri care au stârnit discuţii au fost ca Iaşiul să devină un incubator pentru antreprenori, dezvoltarea centrelor de sănătate sau promovarea zonei din punct de vedere turistic pe ideea construirii unor clădiri ciudate care să atragă atenţia, pentru că pe cele bune le are toată lumea.

Cele 11 grupe au avut ca sloganuri: „Iaşiul pentru ieşeni, Bretania“ (dezvoltarea zonei pe acest model francez), „Mă întorc sau rămân acasă“, „Un viitor prin educaţie“ (puncte de legătură între mediul academic şi cel privat), „Schimbarea mentalităţii fiecăruia dintre noi- avem obligaţia morală să promovăm toţi Iaşiul“, „Gaudeamus- educaţia antreprenorială“, „Moldova este a noastră-  să fim o piaţă bună atât pentru export, cât şi pentru import“ şi „Oricând, oriunde- pentru dezvoltarea IT-ului“.

Având în vedere că lucrările de infrastructură, care să unească vestul cu estul, se lasă aşteptate de mai bine de 20 de ani, această punte poate fi făcută acum prin intermediul tehnologiei, iar prin asta ar trebui să se dezvolte economic judeţul Iaşi.

ZF şi BCR vor continua acest proiect de a afla de la comunităţile locale care sunt atuurile zonei şi cum se poate dezvolta mai repede în alte localităţi. Următorul pe listă este Clujul, pe 29 mai 2014.

 

Irina Anghel-Enescu, fondator al Fundaţiei Triple Helix, participant la acest proiect şi unul dintre moderatori, a pus câteva întrebări comunităţii locale despre cum văd oamenii de afaceri anumite lucruri din România. Ce au răspuns ieşenii:

1. Care este cel mai bun lucru pe care România îl are de oferit lumii?

Răspuns: Olimpicii la matematică.

2. Cine este de vină că suntem mai mereu pe ultimele locuri din Europa?

Răspuns: Noi înşine suntem de vină şi nu guvernele postdecembriste.

3. Care dintre ramurile economice are cel mai mare potenţial pentru viitor?

Răspuns: Agricultura, IT-ul şi energia.

4. Care este cea mai mare piedică în calea creşterii viitoare a economiei?

Răspuns: Corupţia.

5. Ce lipseşte cel mai mult firmelor româneşti?

Răspuns: Leadership-ul.

6. Care este principalul avantaj com­peti­tiv pe care îl oferă România acum?

Răspuns: Forţa de muncă bine calificată şi ieftină.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.05.2014

Ultima ora:

ObservatorCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

PoliticDragoș Preda: #DezvoltamPrahova #DezvoltamPrahovaInteligenta

EconomieCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

ExternBarbu Mateescu: ”Anti-contemporaneitatea face un pas înapoi”

SocialCsibi Magor: Am avut cu toții un an greu. Dar putea să fie mult mai greu

EvenimenteDan Mihalache: “Understanding the Romanian Diaspora – Diaspora mobilisation during COVID-19”

CulturaCristina Popescu: Cele mai recente aprecieri internaționale ale mărcilor poștale românești, materializate în două premii Nexofil

EditorialAndrei Stoian, Alexandru Georgescu și Radu Magdin la emisiunea Sfere de Interes



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe