71% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar 22%  într-o direcţie bună, conform ultimului sondaj naţional efectuat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB). 7% nu se pronunţă.

Cea mai importantă preocupare a românilor este preţul alimentelor, 90% dintre cei intervievaţi considerând că sunt afectaţi de această problemă într-o mare măsură. Urmează nivelul TV (89%), preţul energiei (87%), corupţia în instituţiile publice şi nivelul altor taxe şi impozite (82%).

Efectul conştientizării problemelor generate de posibilitatea exploatării gazelor de şist şi a aurului de la Roşia Montană şi-a spus cuvântul, românii declarându-se într-o proporţie mai mare preocupaţi de problemele de mediu (69%), decât de lipsa locurilor de muncă (68%), accesul la serviciile de sănătate publică (64%), nivelul salariului (63%), siguranţa locurilor de muncă (54%), nivelul pensiei (51%). Iar aceste cifre se consemnau în martie, înainte ca Guvernul să semneze concesiunea de noi perimetre în vederea exploatării gazelor de şist, către compania americană Chevron.

42% dintre români se consideră săraci, 46% nu se văd nici bogaţi, nici săraci, iar 9% admit că sunt bogaţi financiar.

În privinţa afinităţilor politice, împărţirea este perfect echilibrată. 43% preferă centrul, 16% stânga, 16% dreapta. 25% nu au o ideologie.

Pompierii, Biserica şi Armata rămân în topul încrederii românilor, cu 95%, respectiv 79% şi 77% având foarte multă sau destul de multă încredere în aceste instituţii. Totuşi, dacă încrederea în Pompieri şi Biserică a rămas stabilă în ultimii 3 ani, încrederea în Armată a scăzut cu procente, ceea ce reprezintă un indiciu al politicilor din domeniu în mandatul Gabriel Oprea.

Primăriile ocupă poziţia a patra, cu 57% dintre respondenţi având încredere în aleşii locali, ceea ce indică şanse ridicate de realegere pentru o bună parte dintre aceştia.

FMI, Justiţia, sindicatele, Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul şi Partidele Politice ocupă ultimele locuri în topul încrederii românilor.

În privinţa notorietăţii politicienilor nu sunt noutăţi şi surprize – poate doar faptul că liderul actual al UDMR, Kelemen Hunor se bucură de o mai mare popularitate decât Laszlo Tokes, declanşatorul Revoluţiei din decembrie 1989, europarlamentar şi candidat la Preşedinţia Ungariei.

Topul încrederii în politicieni este dominat de Sorin Oprescu, cu 42%, urmat de Crin Antonescu şi Victor Ponta (33%), Mihai Răzvan Ungureanu (29%), Călin Popescu Tăriceanu (23%). Traian Băsescu şi Elena Udrea au adunat 10% încredere, iar Emil Boc un procent mai puţin, în timp ce Dan Diaconescu e la 15%.

Doar 3% dintre respondenţi s-au declarat foarte mulţumiţi de activitatea preşedintelui Băsescu, iar 14% au spsu că sunt mulţumiţi. Prin contrast, 58% sunt foarte nemulţumiţi, iar 24% destul de nemulţumiţi. Pe de altă parte, doar 67% consideră că suspendarea lui Traian Băsescu în 2007 ar fi fost benefică. 83% susţin că anunţul majorării salariilor este făcut în scop electoral, având în vedere apropierea alegerilor.

Interesante sunt răspunsurile la întrebarea „Credeţi că premierul MRU este omul lui Băsescu?”. Doar 44% sunt convinşi că aşa stau lucrurile, iar 15% sunt oarecum de acord. Asta poate explica şi avansul rapid al lui Ungureanu în topul încrederii în politicieni.

Cota unică de impozitare este foarte nepopulară, 74% dintre cei intervievaţi susţinând revenirea la impozitarea progresivă.

74% dintre români se declară interesaţi de alegeri, iar 54% susţin că ar merge la vot, dacă alegerile ar fi „acum”. În privinţa distribuţiei voturilor importante nu sunt variaţii faţă de cifrele cunoscute: 59% USL, 15% PP-DD, 13% PDL, 4% PRM, 3% UDMR. Ecologiştii au urcat la 2%, dublu faţă de cât ar aduna UNPR – fiasco total pentru partidul lui Oprea.

Care sunt site-urile de internet preferate de români? Youtube – 33%, Facebook – 28%, site-uri de ştiri – 28%. În medie, utilizatorii de internet petrec aproape 2 ore pe Facebook şi aproape o oră şi jumătate pe Youtube!

Sondajul CCSB a fost realizat între 15 şi 20 martie, pe un eşantion de 1.004 persoane, având o eroare maximă de +/- 3,1%.

Articol publicat pe www.jurnalul.ro