Matei Bogdan
Publicat în 12 februarie 2020, 20:27 / 25 elite & idei

Sorin Cîmpeanu: Capcana din modificarea legii educației: Toate universitățile vor trebui să permită examenele de admitere în limbile minorităților

Sorin Cîmpeanu: Capcana din modificarea legii educației: Toate universitățile vor trebui să permită examenele de admitere în limbile minorităților

Universitățile vor trebui să permită organizarea examenelor de admitere și de absolvire în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii, arată una dintre multele modificări aduse legii educației, luni seară, în Plenul Senatului. Acest lucru ar putea modifica complet organizarea examenelor în învățământul universitar. Legea actuală, nemodificată, arată că probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective în sistemul preuniversitar, fără a exista o obligație în acest sens pentru universități.Legea schimbată de Parlament a fost trimisă spre promulgare la peședintele Klaus Iohannis.

  • Ce se schimbă în legea modificată la Parlament:

Artiolul 46/ alin 12:”În sistemul de învăţământ la toate nivelurile, specializările, programele, programele de studii, ciclurile de studii şi formele de învăţământ, proba examenului de absolvire și examenul de admitere se organizează cu respectarea principiului echităţii şi asigurării egalităţii de şanse şi se susţin, la alegere, în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii”

  • Ce scrie, în prezent, în Articolul 46/ alin 12 din Legea Educației:

Artiolul 46/ alin 12: În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.

De altfel, articolul 46 din legea educației se referă numai la învățământul preuniversitar.

Rectorii consultați de HotNews arată că această modificare va pune în dificultate universitățile care în prezent nu organizează examene de admitere și de licență în limbile minorităților naționale. În plus, este în contradicție cu autonomia universitară.
Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București și președintele Colegiului Național al Rectorilor arată că schimbarea legii va pune în dificultate majoritatea universităților.

“În calitate de rector al unei universitati care organizează, spre exemplu, cursuri acreditate la specializarea “ Medicină veterinară” în limbile Româna, Engleză, Franceză, prevederile art. 46 alin. (12) din Legea educatiei nationale nr.1/2011, din forma adoptata de Senat prin L159/2019, ne pun in imposibilitatea aplicarii acestora dacă, tot spre exemplu, un candidat absolvent al Liceului Dante Alighieri va solicita sa susțină examenul de admitere în limba italiană, deoarece nu avem în universitate cadre didactice de specialitate care să poată corecta lucrările de admitere în limba italiană”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Rectorul mai arată că legea poate fi interpretată astfel încât oricine cere examen în materiile studiate în orice limba.

”În plus, noua formă adoptată nu vizează exclusiv candidații – cetățeni români, se înțelege că examenul de admitere s-ar putea susține în limba în care fiecare candidat a urmat studiile liceale în orice țară de pe mapamond”, a mai spus rectorul.

Cîmpeanu susține că modificarea legii vine în contradicție cu autonomia universitară, garantată tot de legea educației și de Constituție.

”Pe de altă parte, după cum am susținut întotdeauna, în baza principiului garantat de Constituție cu privire la autonomia universitară, fiecare universitate are libertatea neîngrădită de a decide limba în care organizează programe de studii, inclusiv la nivel de admitere”, arată Cîmpeanu.

  • Leonard Azamfirei: Întrebarea care apare este dacă cei care dau admitere într-o altă limbă decât în limba în care vor studia vor face față studiului în altă limbă

Pe de altă parte, un alt rector, Leonard Azamfirei, de la Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, spune unele univerisități, precum cea condusă de el, care au deja admitere în limbile minorităților nu vor avea dificultăți în aplicarea legii. Dar problema se pune la cele care nu au astfel de programe.

”Pe noi, ca universitate, nu ne afectează. Teorectic vorbind, această lege permite oricărui candidat care a învățat într-o altă limbă învățământul preuniversitar să ceară și să obțină admitere și licență în limba minorității de care aparține. Pentru noi ca universitate acest lucru nu este o noutate, pentru că fiind o universitate cu programe de studii în limba română și maghiră întotdeuana am asigurat admiterea și în limba maghiară. Așa că modificarea nu ne afectează, dar probabil că ar putea avea dificultăți universitățile care nu au programe în limba unei minorități”, a spus rectorul.

Leonard Azamfirei susține că ar trebui dată o garanție că cei care cer examen de admitere în limba maternă de exemplu vor putea apoi studia în altă limbă.

”În lege este o virgulă care spune în condițiile legii. Acest în condițiile legii poate să fie înțeles într-un mod diferit, dar autonomia universitară este o componentă importantă a legii și a Constituției. Așa că probabil că fiecare universitate trebuie să-și gândească propria strategie de așa manieră încât să-și poarte interesele universității, dar și să creeze un cadru potrivit pentru cei care în momentul admiterii pot avea o dificultate dacă nu dau admiterea în limba maternă. Dar întrebarea care apare este dacă cei care dau admitere într-o altă limbă decât în limba în care vor studia vor face față studiului în altă limbă”, a spus Leonard Azamfirei.

Rectorul spune că admiterea poate fi dată în limba maternă de exemplu, dar programele de studii rămân în limba decisă de universitate, asta pentru că programele de studii în altă limbă se autorizează de ARACIS.

www.hotnews.ro

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupițu: “3+1” concluzii după Conferința de Securitate de la München – SUA, NATO și est-europenii au format reduta Occidentului. Uniunea Europeană, între apetit pentru putere și actor geopolitic în șlapi

PoliticCristina Buzașu, unul dintre primii trei români din DIASPORA, în guvernul Orban

EconomieMihai Daraban: China, posibil avantajată. Cum influenţează coronavirusul economia.

ExternAlexandru Lăzescu: De ce vrea Macron o Europă suverană în parteneriat cu Rusia

EvenimenteRobert Lupițu: “3+1” concluzii după Conferința de Securitate de la München – SUA, NATO și est-europenii au format reduta Occidentului. Uniunea Europeană, între apetit pentru putere și actor geopolitic în șlapi

CulturaIon M.Ioniţă: Dezbatere „Historia“ – 75 de ani după Yalta. Cine conduce lumea?

SocialCristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European: Trebuie să avem deschiderea să folosim inteligența artificială, fără abatere de la etică, pentru a-i ajuta mai mult pe toți copiii bolnavi de cancer

MoldovaEugen Tomac: Singura șansă pentru Republica Moldova este unirea cu România



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe