OraNoua.ro
Publicat în 21 mai 2014, 16:58 / 155 elite & idei

Sorin Moisă: „Alegerile prezidențiale sunt elefantul din cameră”

Sorin Moisă: „Alegerile prezidențiale sunt elefantul din cameră”

Candidatul PSD la alegerile pentru Parlamentul European vorbește despre absența dezbaterilor pe teme europene și crede că ar fi posibilă o mare coaliție între populari și socialiști.

Sorin Moisă nu se ferește să-l critice pe Martin Schulz pentru declarațiile în care părea că acceptă ca pe un fapt împlinit ocuparea de către Rusia a Crimeei, însă precizează că nu a văzut citatul incriminat. În interviul pentru „Evenimentul zilei”, el explică prezența pe listele PSD prin faptul că, doctrinar, se simte apropiat de laburiștii britanici sau de democrații americani.

Evenimentul zilei: Cum comentați absența dezbaterilor pe teme europene în această campanie?
Sorin Moisă:
 Este o realitate larg răspândită în Europa. Alegerile europene au fost, istoric, prilej de măsurare la cald a forțelor pe scena națională. Un paradox toxic este că se discută teme europene în țări cu mișcări populiste radicale de tip UKIP în Marea Britanie. Acolo viața politică națională s-a reorientat în jurul unui protest caricatural împotriva UE, care e făcută țap ispășitor pentru frustrările post-imperiale și subțierea clasei de mijloc adusă de globalizare și criza economică. Din păcate, Franța trăiește ceva similar. În România, elefantul din cameră sunt alegerile prezidențiale din toamnă și ar fi greu, cu o cultură politică foarte pătimașă, să facem excepție de la tradiția aceasta nefericită.

Băsescu l-a acuzat pe Ponta că a deturnat campania și a transformat-o într-una pentru prezidențiale. 
Cred că explicația este deja dată la întrebarea precedentă. Partizanate și prepoziționări pentru toamnă au existat de ambele părți, iar premierul nu are constrângeri formale în acest sens.

Sunt și acuzații de nepotism. 
Să judecăm împreună. Nepotism înseamnă că persoana protejată datorează cariera protectorului. Daciana Sârbu este în politică de peste 10 ani și în Parlamentul European din 2007. Listele pentru 2009 au fost semnate de Mircea Geoană, atunci lider al partidului. Ce ar fi trebuit să se întâmple, să renunțe la carieră doar pentru că soțul a ajuns lider de partid? Același raționament se aplică și doamnei Vălean. Ar fi misogin și foarte bizar să pretindem eliminarea lor de pe o scenă pe care erau deja.

Cum comentați afirmația lui Martin Schulz, potrivit căreia Rusia a încălcat dreptul internațional în Crimeea, dar „trebuie luată în considerație realitatea”, care este că „peninsula aparține Rusiei”?
Dacă Schulz ar fi sugerat într- adevăr o resemnare fatalistă în fața unui act de agresiune halucinant și barbar din partea Federației Ruse, atunci aș fi în total dezacord cu el. N-am reușit însă să găsesc citatul complet, în contextul lui. Comportamentul Rusiei nu are nicio scuză, nicio circumstanță atenuantă.

Este posibilă o mare coaliție PPE-PSE după aceste alegeri? 
Este posibilă și, în fața delirurilor extremiste de tot felul, o mare coaliție de tip german mi se pare o soluție bună în această etapă. Compromisul rezonabil, transparent, face parte dintr-o cultura politică normală, pe când radicalismul care exclude compromisul e marca subdezvoltării politice, in numele unei dreptăţi absolute a fiecăruia, care nu există.

Cine credeți că ar trebui să fie candidatul României pentru poziția de comisar european? 
Eu pot fi subiectiv, lucrând împreună cu Dacian Cioloș în ultimii ani. Obiectiv însă, interesul României este să păstreze Agricultura și evident Cioloș este singura carte potrivită pentru asta. De ce? Pentru că e un portofoliu greu, sensibil, cu riscuri mari în caz de criză. Noul președinte al Comisiei va avea interesul să se focalizeze pe câteva priorități mari ale Europei (guvernanța economică, criza ucraineană, securitatea energetică) și să aibă la agricultură pe cineva care să știe bine portofoliul, să fie acceptat de fermieri, deci să-i poată acoperi acest flanc vulnerabil. Nu văd care alt comisar posibil nominalizat de oriunde în Europa ar răspunde mai bine acestor criterii. Un alt portofoliu compatibil cu profilul lui Cioloș este dezvoltarea regională. În cazul unei alte nominalizări, portofoliul va depinde de profilul persoanei, și, evident, ca și în cazul lui Cioloș, de negocierea politică generală la nivel european.

„Nu există un excepționalism românesc al răului în politică”

Care sunt problemele României politice văzute de la Bruxelles? Corupția? 
Corupția este o problemă istorică în România, dar sub ochii noștri se dizolvă impunitatea și, implicit, modelul de recrutare a elitei politice. De un lucru sunt sigur: nu există un excepționalism românesc al răului, în politică, în administrație, în societate, așa cum deseori cu sete mulți dintre compatrioți proclamă. Tindem prea ușor să-i vedem pe alții prin definiție buni și pe noi neapărat cu o esență putredă. Avem lucruri de reglat, dar esența noastră este normală, și avem multe motive de mândrie.

De ce înregistrăm un dezastru în atragerea fondurilor europene? 
A fost, nu mai e, un dezastru care se transformă într-o lecție de proporții istorice de pe urma căreia vom profita. Cauza cea mai profundă a acestei situații a fost încăpățânarea elitei politice românești din post-comunism de a nu profesionaliza administrația românească și, mai recent, eșecul „modernizării statului”.

Cauza mai apropiata a fost arhitectura programelor operaţionale (desenate in 2004-2005) şi sistemul lor de gestiune şi control. Lucrurile au ajuns la paroxism in 2010-2011, ducând la blocarea pană in 2012 a cinci mari programe operaţionale.

Lucrurile au ajuns la paroxism în 2010-2011, ducând la blocarea până în 2012 a cinci mari programe operaționale. Fără niciun fel de partizanat, guvernul Ponta are meritul de a fi reinventat părți importante din administrația românească și a de a fi deblocat programele. Pregătirile pentru noua perioadă – care nu sunt întârziate în raport cu celelalte state membre cum se poate afla ușor de pe site- ul DG Regio – prilejuiesc digerarea greutăților 2007-2013. Se vor introduce costuri standard, caiete de sarcini tip, se vor elimina avize inutile, limitându-se arbitrarul și frauda. 25 de ani de istorie nu se recuperează insă peste noapte şi nevoia de profesionalizare a statului rămâne in continuare vitală pentru România. Nu e simplu, pentru că presupune o ajustare a modelului politic romanesc.

A existat o dispută publică între miniștrii români ai Fondurilor Europene și de Externe și ministrul suedez al Afacerilor Europene… 
Este o miză electorală în Suedia. E sigur că gradul de asumare reală a problematicii romilor de către România în ultimii doi ani a crescut foarte mult.

Slăbiciunea UE este manifestă în criza ucraineană. Ce bază putem pune pe UE să ne apere interesele în fața unei agresiuni? 
UE este un gigantic mecanism de gestionare în comun a suspiciunii. Proiectul originar nu a fost conceput pentru a proiecta putere externă, ci pentru a rezolva probleme interne, europene. UE trebuie acceptată pentru ceea ce este, iar garanția supremă de securitate este NATO, deci SUA.

De ce ați renunțat la poziția să spunem de tehnician în aparatul Comisiei Europene și v-ați mutat în politică? 

Bună şi grea întrebare. Cei cinci ani dinaintea aderării României la UE am fost consilierul politic al Delegaţiei Comisiei Europene. Am participat şi contribuit la toate momentele cheie, inclusiv unele dramatice, in relaţia Bruxelles-Bucuresti. Din 2009 m-am intors la Comisie, la Bruxelles, ca funcţionar, şi în paralel am început ’campania’ pentru a obţine agricultura pentru România, apoi am lucrat la cabinetul Cioloş. Am cooperat, loial, cu toate partidele din România, şi am avut acces cvasi-total la adâncurile României politice, cu bune şi cu rele. M-am bucurat pentru cele câteva momente de sublim şi am suferit pentru lipsurile noastre. Conducând, în frunte cu Dacian Cioloş, una dintre cele mai mari şi puternice Direcţii Generale din Comisia Europeana, în timpul unei reforme a PAC, am căpătat nu doar experiența practică in inima sistemului politic şi instituţional european, ci şi un istoric personal care poate ajuta România să-şi exorcizeze complexele. Un amestec de tentaţie şi datorie a implicării directe s-a creat, şi știu că dacă lucrurile nu vor merge bine, cel puțin voi scăpa pe viaţă de acest ”demon”. În plan personal, sper că voi avea mai multă libertate creativă, mai puţine constrângeri ’de sistem’.

Ați lucrat in trecut la grupul de presa Monitorul, împreună cu Alexandru Lăzescu, in zona mai degrabă de dreapta. Ați fost consilier politic al Delegației UE la București pe vremea guvernului Năstase. Cum de ați ajuns tocmai la PSD?

În anii ’90 am simpatizat cu CDR. Anii de consilier politic la Delegaţia Comisiei Europene au eliminat inhibiţia contactelor cu oricare actor politic din România. În esenţă, re-socializarea politică s-a produs însă la Oxford, unde am mers pentru un doctorat ’la maturitate’, intre 2006-2009. Acolo m-am dus mai degrabă ’conservator nedumerit’ şi m-am întors ’blairist’. N-a fost o alegere activă, mai mult o auto-acceptare prin eliminarea pe nesimțite a unui blocaj mental sau intelectual, departe de nevrozele socio-politice romaneşti. In esenţă, cred ca România, ţară înrăită de harţă, are nevoie şi de capitalism şi de empatie umana, pentru a-şi închide rănile şi a progresa. Intelectual, aş vrea să contribui la un proiect de reinventare a stângii pe continent, pentru a putea supravieţui economic şi a nu ne destrăma ca societăţi. Adăugaţi aici oferta şi sprijinul lui Victor Ponta de a candida, faptul că ştiam cu precizie că adevărata distribuţie a binelui şi răului in politica românească nu urmează o logică stânga-dreapta, şi aveţi imaginea completă. Cert este că e o opţiune pe care mi-o asum pe deplin, n-aş fi mers nicăieri in alta parte. Doctrinar poate că lucrurile nu sunt spuse destul explicit, dar practic PSD este aproape de laburiştii britanici sau de democraţii americani, adică de formele de politica progresistă de care cred că are nevoie Europa pentru a supravieţui următoarei sute de ani.

Nu vi se pare că Parlamentul European este o instituție slabă, comparativ cu puterile Comisiei Europene?

Două treimi din legile Germaniei sunt făcute la Bruxelles şi Strasbourg. Parlamentul European este, împreună cu Consiliul de miniştri, co-legislatorul care face aceste legi. Chiar le face, nu e iluzie. Asta vi se pare o instituţie slabă? Comisia europeană propune legile, nu le face ea însăşi. Comisia are forţă instituţională, memorie lungă, resurse umane formidabile, este insă şi prizoniera unei anumite inerţii, si cenzura democratică a Parlamentului ii e indispensabilă. Parlamentul european are un imens potenţial de creştere, pe măsură ce puterile sale de legiferare vor fi dublate de mai multă anvergură politică şi instituţională.

Apropo de complexele noastre de marginalitate in Europa: nu vi se pare interesant, că 32 de romani, al şaptelea grup din Parlament, vor face legi şi pentru Germania, Franţa, Italia, Ungaria? Nu suntem prin definiţie receptori pasivi de reguli făcute de alţii, suntem cu adevărat in inima uneia dintre cele mai mari maşinării politice ale occidentului, având in spate prima economie a planetei.

În ceea ce privește fondurile destinate Agriculturii, în exercițiul bugetar 2014-2020, către ce direcție credeți că ele ar trebui dirijate? Unde are nevoie agricultura românească de sprijin european?

Plata pe suprafaţă, în creştere an de an, a schimbat fata campurilor romaneşti după aderare. Trebuie să susţinem zona agriculturii medii, de familie, cea mai vulnerabila dar cu şanse de creştere: pomicultura, horticultura, ferme de lapte, ferme bio, produse de nișă. Să procesăm mai mult, ca să facem valoare adăugată in tară. Ideal ar fi sa scădem TVA-ul la fructe şi legume şi carne, ca sa reducem piaţa neagra.

Sursa – Evenimentul Zilei

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe