de George Butunoiu Până acum nişte ani credeam şi eu, că mai toată lumea, că valoarea unei şcoli o dau profesorii ei. Desigur, toţi am auzit pledoaria: „Păi şi la noi sunt aceiaşi profesori cq la stat, deci învăţăm la fel…”. Eu am auzit-o de mii de ori, pentru că asta mi-e meseria, sunt plătit ca să o aud. Ani în şir am fost tentat să o contrazic, simţeam eu că...

de George Butunoiu Mă uit în „vitae-le” oamenilor de un sfert de secol, asta fac în fiecare zi, şi văd că oamenii cu CV-uri apropiate seamănă mult mai mult decât le-ar plăcea lor să creadă. Când citesc o astfel de hârtie, şi apoi am în faţă un om care pare să nu-mi mai spună nimic nou faţă de ce am citit eu acolo, nu mai ştiu ce să cred. O fi lumea mult mai mică...

de George Butunoiu Foarte mulţi candidaţi sunt revoltaţi că, deşi îndeplinesc toate condiţiile din cutare sau cutare anunţ de recrutare, nu primesc jobul, sau, adesea, nici măcar nu sunt invitaţi la interviu. Şi, sigur, conchid că jobul fusese dat cu zece zile înainte de apariţia anunţului, că totul se face numai pe pile la noi, că fetele de la HR nu înţeleg nimic, că...

de George Butunoiu Când îmi voi scrie memoriile, partea cu managementul privat va ocupa trei sferturi din carte, fără îndoială, chiar dacă această perioadă acoperă o mică parte din trecerea mea prin tristă lume a recrutărilor. Eram student. Mă duc la biblioteca să caut Teoria Câmpului de Landau. M-am uitat în cartoteca, era acolo. Mă duc la raft, dar nici urmă de Teoria...

de George Butunoiu M-a rugat cineva să comentez nouă lege a salariilor – pe care noul guvern o tot pregăteşte de când se ştie – şi mi-a trimis nişte variante de lucru. Chiar din primele rânduri am văzut două cifre şi m-am edificat, nu a mai fost nevoie să citesc şi restul. „În România, raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 18!”. Şi a...

de George Butunoiu Mai bine de două mii şi jumătate de ani, în toate culturile şi civilizaţiile, „dezvoltarea personală” s-a făcut exclusiv prin mentorat, în paralel cu educaţia „formală”, sau în continuarea ei. Uneori căutat şi asumat, alteori prin întâmplare, mentorul a fost cel care îţi spunea ce nu ştiai şi îţi explica ce nu înţelegeai, chiar dacă erai tot...

de George Butunoiu O lozincă foarte dragă oamenilor bine intenţionaţi este aceea că statul ar trebui să se bage mai puţin în managementul marilor sale companii şi regii, fie el strategic sau operaţional, şi că e musai să îi lase pe managerii „profesionişti” să facă respectiva treabă. Subînţelegând cu toţii că „privaţii” sunt acei profesionişti providenţiali,...

de George Butunoiu Întotdeauna le recomand clienţilor să nu se ia după experienţa când angajează pe cineva, ci să se uite la educaţia, la caracterul şi la personalitatea omului, înainte de orice altceva. Aşa am făcut şi eu întotdeauna când am angajat pentru mine, chiar şi IT-işti. Dar nu ştiu de ce mi-o fi venit să fac altfel acum câteva zile, când am angajat pe cineva care...

de George Butunoiu Am scris de curând un articol care a stârnit multe controverse, în care întrebam, chiar din titlu, de ce nu poate fi dat afară un angajat care face lucruri ciudate. Revin cu întrebarea, legată şi de data această tot de un angajat de la stat, însă acesta aparteneta e o întâmplare, fiindcă aceşti angajaţi-subiecte-de-articol par să fie distribuiţi uniform între...

de George Butunoiu Lângă casa mea o e cafenea la care mă opresc adesea, e foarte aproape şi de birou şi e şi în drum. Cam de fiecare dată când ajung, găsesc acolo o prinţesă. E o prinţesă adevărată, cu acte, averi retrocedate şi recuperate, totul în regulă. Are o masă rezervată, lângă geam. Stă cu un pahar de şampanie în faţă şi se uită în gol, nu întoarce capul...