OraNoua.ro
Publicat în 28 februarie 2012, 22:59 / 93 elite & idei

Teodor Baconschi a vorbit despre criza elitelor și despre Mișcarea Populară

Teodor Baconschi a vorbit despre criza elitelor și despre Mișcarea Populară
+ Observator • + Politic

Teodor Baconschi fost din nou în dialog online cu cititorii HotNews.ro, unde a discutat despre doctrine politice, de criza elitelor, de reunificarea dreptei și implicit de reconfigurarea întregului spațiu politic. Redau aici dialogul purtat virtual cu România reală.

  • Întrebarea nr. 1 Silviu

1. Intr-o tara care sufera de o criza a elitelor autentice, de ce am avea nevoie de o miscare “populara”? Sau aceasta denumire este doar un inevitabil tribut adus necesitatii asigurarii unei “baze de mase” a acestei noi “platforme” politice?

2. Ce relevanta (mai) are crestin-democratia intr-o Uniune Europeana ale carei tratate constitutive evita orice referire la un patrimoniu spiritual comun de sorginte iudeo-crestina? Intr-o lume in care influenta Papalitatii este in scadere? Intr-o tara ortodoxa?

Multumesc

    • Teodor Baconschi

Aveti dreptate atunci cand spuneti ca Romania nu este cuplata la elita ei adevarata. Dar nu va dau dreptate atunci cand sugerati o opozitie intre elita si “mase”. Legitimitatea oricarei elite este data tocmai de dialogul cu societatea si de capacitatea ei de a o reprezenta. Pe de alta parte, conceptul de doctrina populara ilustreaza toata dreapta europeana de matrice crestin democrata. Filonul acesta de idei si valori are nevoie si in Romania de exponenti cat mai coerenti.

Proiectul UE a fost creat de politicieni crestin-democrati precum cancelarul german Adenauer, ministrul de externe francez Robert Schuman, Alcide de Gasperi sau chiar generalul De Gaulle. E vorba de o Europa a natiunilor bazata pe umanismul de inspiratie crestina si axata pe libertatea proprietarului-intreprinzator. Cu alte cuvinte, bazata pe clasa de mijloc in care fiecare cetatean este sau tinde sa devina proprietarul mijloacelor de productie. Vorbim despre antreprenoriatul IMM, despre autonomia comunitatii locale si despre solidaritatea intre oamenii liberi.

  • Întrebarea nr. 2 HP

Cum vedeti colaborarea cu Noua Republica pe viitor avand in vedere faptul ca aceasta formatiune va refuza intrarea in Miscarea Populara ?

Este evident pentru destui ca, cu toate bunele intentii, Miscarea Populara va fi impregnata de toti nevenitii disperati dupa ciolan, un fel de PDL rebranduit.

Electoratul de dreapta autentic vrea o formatiune reprezentativa si onesta, nepatata si nedispusa la prostitutie politica. Aceea este Noua Republica.

Miscarea Populara va dilua doar voturile, in speranta recuperarii procentelor pierdute de catre PDL in urma reformelor. Asta nu ne incalzeste cu nimic pe unii dintre noi care nu votam de foame, ci principial.

PDL si Miscarea Populara se vor a fi un hibrid pentru ochii fraierilor – si de dreapta, si populari, adica pentru prostime, doua concepte incompatibile.

    • Teodor Baconschi

Noua Republica este, deocamdata, o initiativa civica. Initiatorii sai isi propun revigorarea dreptei si formarea unui nou partid politic. Valorile de la care se revendica sunt in principiu compatibile cu initiativa unei constructii de dreapta plurale. In masura in care proiectul se va dovedi valid cu prilejul parlamentarelor din aceasta toamna, PDL trebuie sa deschida calea unei colaborari politice cu noua formatiune.

  • Întrebarea nr. 3 Anonim

In ce masura se va deosebi MP de PDL?

Care e sensul formarii unei “miscari” in care celelalte partide in afara PDL vor avea un rol cosmetic, fara o curatenie serioasa in PDL?

    • Teodor Baconschi

Conducerea PDL a purtat chiar aseara, la sediul din Modrogan, o discutie despre arhitectura posibila a Miscarii Populare. Am decis sa pregatim temeinic actiunea pe baza consultarii tuturor filialelor judetene si a unor studii sociologice menite sa masoare obiectiv asteptarile electoratului de dreapta. Pentru moment, nu e vorba de secretomanie, ci de oprirea unor opinii exprimate cu titlu personal. PDL va decide in urmatoarele saptamani strategia optima in aceasta privinta, inclusiv sub raportul comunicarii publice.

  • Întrebarea nr. 4 ateolog

1) V-ati pronuntat impotriva cooptarii PNG si PPDD in “Miscarea Populara”. Cum puteti justifica o astfel de pozitie, in conditiile in care partidul din care faceti parte si-a asociat imaginea cu personaje ca Nicolae Guta (care a compus imnul electoral PDL) si Bercea Mondialul. Sunt d-nii Becali si Diaconescu mai putin frecventabili decat d-nii Guta si Mondial?

2) Una din “temele anuntate” pt discutia online e legata de alegerile din Rusia. Ne puteti spune din ce perspectiva priviti alegerile din Rusia? Aveti cumva vreo pregatire in studiile rusesti, sau in relatiile internationale in general, sau priviti lucrurile dintr-o perspectiva pur teologica?

Va multumesc si astept cu nerabdare raspunsurile Dvs.

    • Teodor Baconschi

1. Cred ca Miscarea Populara se va articula pe termen mai lung cu scopul de a institutionaliza dreapta romaneasca si de a oferi societatii solutii de guvernare sustenabile. Miscarea Populara nu trebuie confundata cu geometria unor aranjamente pre- sau post-electorale focalizate pe luna noiembrie.

2. Alegerile din 4 martie din Rusia au o relevanta si internationala greu de subestimat. Le urmaresc atat ca diplomat de profesie cat si ca politician. Stim ca Vladimir Putin are prima sansa. Am constatat ca sistemul de putere pe care l-a generat suscita opozitie din partea unor segmente sociale deocamdata slab organizate. Alternativele oferite de ceilalti candidati de la comunistul Ziuganov la ultranationalistul Jirinovski nu se pot concretiza pe termen scurt intr-o varianta preferabila. Este de presupus – si de dorit – ca Federatia Rusa sa-si pastreze liniile mari de politica interna si externa. Anticipez necesitatea ca dl Putin sa se deschida mai mult spre dialogul social si sa puna bazele unei liberalizari care sa detensioneze potentialele focare de instabilitate. Putem fi de asemenea siguri ca in conditiile scaderii investitiilor straine directe in Rusia, Kremlinul se va orienta si spre alte surse de finantare. Va fi de asemenea consolidat proiectul uniunii euro-asiatice, menit sa sporeasca influenta Moscovei in cateva foste republici  sovietice. In pofida polemicii cu SUA pe tema scutului anti-racheta, se va ajunge, probabil, la o solutie rationala in cadrul dialogului bilateral, dar si in Consiliul NATO – Rusia.

  • Întrebarea nr. 5 Octavian

Buna ziua domnule Baconschi,

Ce se va intampla cu proiectul MAE privind votul romanilor din strainatate ? Il veti trece prin Parlament inainte de alegeri ? Va multumesc.

    • Teodor Baconschi

Voi apara pana la adoptare proiectul legii votului prin corespondenta. El este instrumentul civic si legislativ prin care putem mentine in corpul natiunii romane 3 milioane de concetateni din afara granitelor. Vad aici un principiu de echitate si totodata o reparatie morala, de bun simt. Din pacate, exista partide politice ostile acestui proiect. Negocierile din cadrul coalitiei de guvernamant trebuie sa continue pana la trimiterea legii in Parlament, adoptarea ei si fixarea unui calendar de implementare. Foarte multe asociatii romanesti din strainatate si-au manifestat sprijinul pentru aceasta initiativa.

  • Întrebarea nr. 6 costica

1. Cum vedeti Dvs alianta de “dreapta” de la guvernare dintre PDL-UNPR, in conditiile in care UNPR este un “partid” de traseisti, care nu a participat la alegeri, in care exista o serie de nume care nu fac deloc bine PDL-ului, gen Gabriel Oprea, fostul Sef al Mafiei personale a lui Nastase(cum il numea Presedintele) sau Miki Spaga fost PSD-ist penal prin justitie sau traseistele Liliana Minca si Lavinia Sandru care pana mai ieri alataieri il injurau pe Presedinte pe la toate TV-urile?!
2. De ce nu propune PDL o LEGE care sa scoata in afara legii traseismul politic, in conditiile in care azi votam un ales pe lista unui partid si maine il vedem plecat la alt partid, de regula spre cele aflate la guvernare?

    • Teodor Baconschi

1. Stabilizarea macroeconomica si reformele antamate in domenii precum educatia, munca sau codurile de procedura civila si penală au fost posibile si gratie sprijinului parlamentar oferit de UNPR. Indiferent cum percepeti acest partid, el a jucat pana acum un rol pozitiv. In toate declaratiile liderilor UNPR apare optiunea pentru un culoar de centru-stanga,  precum si dorinta unei profilari independente. Acest lucru nu va impiedica perfectarea unor aranjamente de sprijin reciproc pe plan local atat la alegerile pentru primari, cat si la scrutinul din toamna.

2. Personal consider ca traseismul politic este o patologie a democratiei si o sursa de confuzie in sanul electoratului. As vota oricand o lege care sa descurajeze acest fenomen. Sa speram ca presiunea civica in aceasta directie nu va slabi.

  • Întrebarea nr. 7 Alex Dănilă

Cui se adresează mișcarea populară dacă ia în considerare alianțe îndoielnice?
Pentru mine PDL are rolul de a ține departe USL, care se diluează cînd PDL trage după el PP, PNG sau UNPR.

De ce se întîrzie chiar și o minimă curățenie în PDL, mai ales că Emil Boc are timp de partid acum?
Cel mai grav caz e Dan Păsat, pe îl consider aproape la fel de periculos ca Cătălin Voicu.

    • Teodor Baconschi

PDL este o mare organizatie politica angajata pe drumul unei transformari interne care a inceput la congresul din mai anul trecut. Pana una-alta, este singurul partid politic care a adoptat un Cod Etic aplicabil in fapt si s-a deschis catre cooptarea unor oameni cu biografie nepatata. Nu ma simt neconfortabil alaturi de colegi precum Monica Macovei si nici nu vreau sa stabilesc o demarcatie artificiala intre noii veniti si cei vechi. In urmatoarele luni, focalizarea doctrinara si articularea unui program solid de continuare a reformelor structurale vor recredibiliza PDL ca partid national de centru-dreapta si principal obstacol in calea populismului iresponsabil.

  • Întrebarea nr. 8 Livia

Specialistii in eonomie sustin cu argumente ca acest Tratat fiscal este o frana in dezvoltarea economica a Romaniei. Sa raspunda Baconsky Teodor cu contraargumente la:
1. un tratat care impiedica dezvoltarea Romaniei;
2.asumarea deficitului structural din tratat este echivalenta, practic, cu renuntarea la fonduri europene de miliarde de euro;
3.mentinerea la un deficit de 0,5% inseamna inclusiv restrangerea de la investitii neprevazute provocate de fenomene ca inundatiile sau inzapezirile de acum;
Si politic:
1. Democratic este sa se supuna vointei poporului semnarea acestui tratat, de aceea :
Cui serveste aceasta graba slugarnica in semnarea acestui Tratat atat timp cat actuala putere dovedita si acuzata de evaziune fiscala nu ggaranteaza disciplina fiscala la nivelul cel mai inalt din statul roman?

    • Teodor Baconschi

Interesul national al Romaniei este acela de a evita aparitia unei Europe cu doua viteze. Daca nu ne inscriem in Tratatul Fiscal, ne asumam doua riscuri majore. Primul este acela de a nu fi la masa deciziilor cu bataie lunga. Al doilea este acela de a ii arunca in faliment pe copiii si nepotii nostri, care ar putea deveni victimele unor politici nu doar fiscale de crestere a deficitului structural. In pofida unor stari de spirit eurosceptice, Romania are o singura sansa de dezvoltare rapida si ea se numeste Uniunea Europeana.

  • Întrebarea nr. 9 Mih

Buna ziua!
1)Pana in prezent, ceea ce nu s-a reusit in Romania a fost aparitia unei forte politice, autentica si puternica, de dreapta. Care ar fi cauzele?
2)Ce sanse reale are aparitia unei asemenea forte, in timp cat mai scurt, astfel incat sa castige alegerile din acest an?
3)Ce alta formula ar asigura continuarea si consolidarea reformelor incepute ?
Va multumesc.

    • Teodor Baconschi

Coagularea fortelor de dreapta a fost sabotata sistematic de catre mostenitorii politici ai regimului comunist, care au reusit, mai ales prin privatizarile frauduloase din anii `90, sa acapareze principalele resurse economico-financiare. Acestui context nefavorabil i s-au adaugat ciocnirile de orgolii intre liderii formatiunilor de dreapta, precum si persistenta culturala, in mentalitatea colectiva, a unor prejudecati de tip colectivist. Nici astazi nu intelegem ca libertatea este intim legata de apararea proprietatii, de o piata cu reguli egal impuse tuturor competitorilor precum si de stimularea creativitatii individuale.

  • Întrebarea nr. 10 Claudiu Popa

Buna ziua,

V-as ruga sa-mi raspundeti la doua intrebari:
– ati purtat sau se vor purta negocieri cu PNL pentru a intra in aceasta miscare? Pe cine presupuneti ca ar putea face parte din aceasta Miscare?
– in cazul castigarii alegerilor cum vor fi impartite locurile partidelor componente, cumva in proportie egala ?
– In cazul in care partide ca cele ale lui Becali sau Dan Diaconescu vor face parte din aceasta miscare, va veti da demisia din partid?

Multumesc anticipat,

    • Teodor Baconschi

Apreciez ca locul PNL nu este in USL, ci alaturi de toate fortele politice de centru-dreapta. Vocatia istorica si modernizatoare a gandirii liberale poate fi fructificata doar daca principiile nu sunt sacrificate pe altarul unor obsesii personale. Sunt convins ca multi membri lucizi ai PNL gandesc in aceasta logica si vor actiona in consecinta de indata ce o vor putea face.

Întrebarea nr. 11 Perspective (Luni, 27 februarie 2012, 10:16)

sgc [anonim]

Dle Baconschi,
Va rog sa creionati o pozitie probabila a d-voastra, in politica romaneasca , dupa 2014, adica incheierea mandatului Presedintelui Traian Basescu.
Va multumesc.

Teodor Baconschi

Proiectul meu politic are doua componente: unitatea dreptei si reconstituirea unei elite nationale credibile. In acest efort de durata, conteaza prea putin rolul meu strict individual. Tot ce-mi doresc este sa-mi pot folosi experienta acumulata in 15 ani de diplomatie intr-o echipa capabila sa intoarca definitiv foaia tranzitiei. Cred ca potentialul nostru ca societate este batjocorit de starea in care se afla lucrurile astazi si ca actiunea este imperativa. Evident, nimic din aceste scopuri nu se va putea concretiza daca oamenii valorosi din societatea noastra se vor complace in continuare in apatie civica si nu se vor implica politic.

Va multumesc

  • Întrebarea nr. 12 Civice (Luni, 27 februarie 2012, 10:51)

Bogdan [anonim]

Ați anunțat propunerea de cooptare în MP a unor organizații civice.

1. Cum vor fi acestea – prin definiție non-partinice și apolitice – incluse, având în vedere că MP este o alianță cu caracter electoral?
2. Este dispusă MP să preia din obiectivele și principiile asociațiilor civice membre, în condițiile în care acestea vor fi realemnte de dreapta?
și
3. La ce structuri civice v-ați gândit? Nu cumva aceiași veșnici „reprezentanți ai societății civile” de tipul Mircea Toma, Pârvulescu, salariații lui Soros – toți, dar absolut toți, având orientare de stânga?

Mulțumim,

    • Teodor Baconschi

In postmodernitate, puterea e castigata in retea. Cred ca putem reinventa interesul romanilor pentru politica antrenand atat in proiectul national cat si in miscarea partidelor parlamentare cat mai multe retele asociative. Sectorul nonguvernamental este un element cheie in functionarea democratiei romanesti si sunt sigur ca nu se va limita in viitorul apropiat la furnizarea expertizei sectoriale. A sosit, poate, momentul ca principalele forte civice sa construiasca binele comun fara a se mai multumi cu alegerea raului celui mai mic.

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe