Matei Bogdan
Publicat în 4 decembrie 2019, 17:09 / 33 elite & idei

Valentin Lazea: „Leviathanul de hârtie”: Modelul de stat pe care-l construim

Valentin Lazea: „Leviathanul de hârtie”: Modelul de stat pe care-l construim

Textul de mai jos e un scurt și foarte relevant fragment din analiza lui Valentin Lazea – economistul-șef al BNR – asupra modelelor de societate existente și asupra versiunii la care se oprește, cel puțin momentan, România. 

Analiza integrală poate fi citită în publicația CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 96, apărută în aceste zile, în format A4, cu 192 de pagini. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(Redacția)

***

Creșterea economică susținută nu este, nici pe departe, suficientă pentru eliminarea decalajelor civilizaționale dintre România și statele dezvoltate din Vest. Lucru atestat de teoria elaborată în două cărți ale autorilor Daron Acemoğlu și James A. Robinson. O fotografie „la zi” a modelului de stat românesc se suprapune categoriei „Leviathanului de hârtie”, în secțiunile rezumate de cei doi.

În volumul intitulat „De ce eșuează națiunile” (2012), cei doi autori fac distincția între societățile organizate după modelul extractiv (cele din Estul Europei, America Latină, Africa etc.) și societățile organizate după modelul inclusiv (cele din Vestul Europei, SUA, Australia etc.).

Modelul extractiv versus modelul inclusiv

În statele organizate după modelul extractiv, elite prădătoare folosesc pârghiile puterii pentru a se îmbogăți, acordând puțină atenție dezvoltării generale. Pentru aceasta, ele au nevoie de o justiție supusă, ușor manipulabilă, care să fie oarbă nu numai în sens metaforic, ci și faptic, în ceea ce le privește. O justiție slabă are ca rezultat inhibarea inovației, deoarece nimeni nu va depune eforturi pentru un rezultat care riscă să-i fie confiscat de alții. Astfel, societățile organizate după modelul extractiv rămân mereu în urma progresului tehnologic, mulțumindu-se să preia ceea ce societățile mai avansate, inclusive, au inventat deja.

La polul opus, societățile inclusive se remarcă printr-un sistem juridic puternic și prin domnia legii, fapt care are două consecințe majore. Pe de o parte, elitele nu își permit să vină la putere pentru a se îmbogăți fără just temei, deoarece știu că justiția le va sancționa drastic. Rezultatul îl reprezintă guvernări îndreptate spre satisfacerea binelui general. Pe de altă parte, inovațiile apar pe bandă rulantă, deoarece dreptul de proprietate intelectuală este apărat, iar societățile se dezvoltă pe căi noi, nebătătorite.

România a avut, în toată istoria sa, o societate organizată după modelul extractiv, consecințele fiind o rămânere în urmă permanentă și menținerea unui decalaj. Desigur, la aceasta a contribuit și geografia, țara fiind situată la intersecția a trei imperii (Habsburgic, Țarist, Otoman) care au practicat, la rândul lor, modele extractive de organizare a societății, în grade mai mari sau mai mici. Este corect să spunem că și în modelul extractiv este posibilă (ba chiar este încurajată) creșterea economică, deoarece fără aceasta elitele prădătoare nu ar mai avea ce prăda. Dar această creștere este una de imitație, lipsită de elemente inovative. În plus, ea se poate opri în orice moment și convergența cu țările dezvoltate se poate transforma în divergență.

Rezultă că, pentru a deveni compatibilă cu valorile (vest-)europene, România trebuie să-și întărească sistemul de justiție, adică o evoluție contrară celei care s-a încercat în ultimii trei ani de guvernare a PSD. Numai cu o justiție puternică și imparțială se poate asigura o conducere dezinteresată și o stimulare a inovării.

Stat puternic versus stat slab

În al doilea volum, recent apărut, „Coridorul îngust” (2019), Acemoğlu și Robinson analizează puterea statelor plecând de la conceptul de Leviathan, al filosofului englez din secolul al XVII-lea Thomas Hobbes. Acesta pleda, la vremea sa, pentru un stat puternic, chiar monstruos de puternic (Leviathan), pentru a-i feri pe cetățeni de viața „solitară, săracă, neplăcută, brutală și scurtă”, definitorie pentru acea perioadă. Pornind de la acest concept, Acemoğlu și Robinson identifică patru tipuri posibile de state:

1- Leviathanul despotic.
În acest caz, statul este atotputernic, iar societatea civilă este slabă. Tendințele spre autoritarism sau dictatură sunt evidente, dar ordinea și securitatea cetățeanului (supus) sunt garantate. În astfel de state nu există încredere, iar liantul comun este frica. Exemple sunt China, Rusia, Turcia din ultimii ani etc.

(…………………………………………..) 

3- Leviathanul înlănțuit.
În cazul Leviathanului înlănțuit, atât statul, cât și societatea civilă sunt puternice. Nu numai că nu se află în relații antagonice, dar chiar se sprijină una pe alta în creșterea reciprocă a puterii. Acestea sunt societățile dezvoltate din vestul Europei (și, parțial, din SUA), care au înțeles că statul trebuie să fie suficient de puternic ca să protejeze și să faciliteze dezvoltarea indivizilor, iar societatea civilă trebuie să fie suficient de puternică pentru a nu permite vreun abuz al statului. Faptul că în Danemarca, de exemplu, populația este mulțumită să dea statului mai mult de 50 la sută din veniturile realizate, sub formă de impozite, poate părea de neînțeles pentru un român, obișnuit să perceapă statul ca pe ceva negativ. Dar este pe deplin logic pentru o societate care a găsit „coridorul îngust” (de unde și titlul cărții), între un stat atotputernic și unul slab. În acest model, domnește încrederea, și nu frica, drept fundament al relațiilor sociale. Exemple ar fi Danemarca, Suedia, Finlanda, Germania, Olanda etc.

4- Leviathanul de hârtie.
Atunci când statul este deopotrivă despotic și ineficient, avem cea mai proastă combinație posibilă. România se află în această situație, alt exemplu concludent fiind Argentina.

Leviathanul de hârtie reprezintă o combinație între Leviathanul despotic și cel absent, combinație generată, pe de o parte, de lipsa dorinței din partea elitelor de a avea o societate civilă activă (vezi eforturile de a menține în starea de agricultură de subzistență o mare parte a populației), iar pe de altă parte, de dorința menținerii unor relații clientelare, în care „clienții” să poată fi ușor controlați.

(…………………………………….) 

România: Colectivism lipsit de solidaritate, individualism lipsit de inițiativă

Din cele prezentate rezultă că, în România, elitele prădătoare au favorizat o societate bazată pe modelul extractiv și un stat despotic și ineficient (Leviathanul de hârtie). Drama României provine dintr-o triplă sursă:

a), partidele „de stânga”, deși au favorizat un stat puternic, au căutat să slăbească pe orice cale societatea civilă;

b), partidele „de dreapta”, deși au sprijinit societatea civilă, nu au înțeles (și nu înțeleg în continuare) importanța unui stat puternic;

c), societatea civilă are, la rândul său, două handicapuri culturale majore.
Deși în studiile sociologice internaționale românii sunt catalogați drept colectiviști, puțină lume remarcă faptul că este un colectivism lipsit de solidaritate: bătrânilor nu le pasă de tineri (și viceversa); oltenilor nu le pasă de moldoveni (și viceversa); gulerelor albe nu le pasă de gulerele albastre (și viceversa).

(………………………………)

***

Analiza integrală poate fi citită în publicația CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 96, apărută în aceste zile, în format A4, cu 192 de pagini. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Sumarul CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

www.cursdeguvernare.ro

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe