OraNoua.ro
Publicat în 7 mai 2014, 16:03 / 244 elite & idei

Valentin Naumescu: De ce vrea Rusia sa bage pumnul in Gurile Dunarii? Despre pericolul militarizarii fluviului si destabilizarea Ucrainei

Valentin Naumescu: De ce vrea Rusia sa bage pumnul in Gurile Dunarii? Despre pericolul militarizarii fluviului si destabilizarea Ucrainei

Rusia are un interes tintit in a reveni la Gurile Dunarii, insa destabilizarea Ucrainei inainte de alegerile generale din 25 mai este principalul scop pe care il urmareste Moscova prin actiunile separatiste din Odesa si celelalte provincii din estul Ucrainei. Aceasta este o concluzie care reiese din opiniile exprimate de trei reputati universitari in relatii internationale si istorie consultati de HotNews.ro: Dan Dungaciu, Adrian Cioroianu si Valentin Naumescu. Ei nuanteaza astfel concluzia transanta a presedintelui Traian Basescu, care spunea ca Federatia Rusa urmareste sa controleze Gurile Dunarii, dupa ce a anexat peninsula ucraineana Crimeea.

„Dupa mine, Crimeea a fost tinta zero, iar tinta unu este revenirea la Gurile Dunarii, frontiera traditionala a fostei Uniuni Sovietice, pe bratul Chilia, ceea ce inseamna din Crimeea, usor-usor catre Odesa si pana la bratul Chilia”, declara Traian Basescu, in 15 aprilie, la postul Digi 24.

Vinerea trecuta, cel putin 46 de oameni au murit in regiunea ucraineana Odesa, care cuprinde in partea de sud si gurile Dunarii, marcata de lupte intre militantii pro-rusi, care cer separarea de Ucraina, si manifestanti ucraineni pentru unitate. Duminica, demonstranti au mers in liniste la Casa Sindicatelor – care arsese vineri, incendiu in care au murit aproape 40 de militanti pro-rusi – si au arborat steagul Ucrainei. Aceasta dupa ce sambata, militantii pro-rusi doborasera si incendiasera un drapel ucrainean de pe cladire.

Cat de importante sunt insa gurile Dunarii pentru Rusia? Inca din 1942, in lucrarea Probleme Romanesti Dunarene (1942), Nicolae Alexandru Radulescu conchidea ca „navigatia pe Dunare s-a putut face in deplina libertate numai in perioadele in care rusii au fost indepartati de la gurile Dunarii”, iar „principiul acesta este cu atat mai mult valabil si in viitor”.

La 72 de ani de atunci, insa, istoricii, diplomatii si specialistii in relatii internationale nu mai pun atat de apasat accentul pe importanta strategica si economica a Gurilor Dunarii pentru Rusia.

Dan Dungaciu: Focalizarea pe Gurile Dunarii aminteste de secolul XIX. Ucraina si Moldova s-au jucat si de-a NATO si de-a CSI, iar rusii le calca-n bocanci

Geopoliticianul Dan Dungaciu, consilier al fostului presedinte interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, considera ca miza Gurilor Dunarii este mai degraba expirata pentru Rusia, in prezent, scopul principal urmarit de Moscova prin violentele de la Odesa fiind de fapt destabilizarea Ucrainei in ansamblu, inainte de alegerile generale din 25 mai.

Eu cred ca miza focalizata strict pe Gurile Dunarii aminteste mai degraba de secolul XIX, cand, intr-adevar, Gurile Dunarii erau o miza strategica importanta. Mai degraba, ce se intampla la Odesa acum face parte dintr-un proiect mai amplu al Rusiei, care nu vizeaza neaparat cucerirea teritoriala, ci aruncarea Ucrainei in criza, pentru a o face negestionabila, in perspectiva alegerilor din 25 mai. Astfel, alegerile ar urma sa fie declarate nelegitime, cel putin pe teritoriile in care sunt confruntari”, a declarat, pentru HotNews.ro, Dungaciu.

Profesorul universitar sustine ca Rusia urmareste astfel sa federalizeze Ucraina sau sa aplice modelul Transnistriei la teritoriile estice ucrainene, daca Kievul refuza federalizarea oficiala.

Rusia genereaza tensiunile in est pentru a delegitima si pentru a obliga la negocieri post-alegeri prezidentiale in Ucraina, intre est si vest, negocieri care se vor incheia aproape previzibil cu cererile estului de a federaliza Ucraina sau de a acorda autonomie extinsa. Daca accepta proiectul, Ucraina se federalizeaza, iar daca nu-l accepta, se <<transnistrizeaza>>„, arata Dungaciu.
Pe de alta parte, el considera ca Moscova risca un razboi total cu Ucraina si „cu toata lumea”, cu costuri mari pentru Rusia, daca se angajeaza in anexarea Odesei pe modelul Crimeei.

„In afara Sevastopolului, Rusia nu are porturi care sa functioneze tot timpul anului, iar Odesa poate fi un port comercial seducator. Dar Odesa nu se poate cuceri singura, adica ai luat Odesa si ai extras-o din Ucraina. Ca sa cuceresti Odesa si Gurile Dunarii, trebuie sa cuceresti o fasie intreaga, care sa duca pana in Transnistria. Aceasta inseama un razboi care pe Federatia Rusa – dupa toate calculele- ar arunca-o intr-o zona de nebunie extrema. Rusia are nevoie sa se comporte nebuneste, pentru ca toti stim ca Rusia nu e ca noi, are doza ei de nebunie, dar nebunia asta trebuie tinuta intre cote civilizate. Rusia nu are un obiectiv strategic si comercial sa inchida Gurile Dunarii sau sa inceapa o confruntare, pentru ca pentru Odesa ar incepe un razboi total cu toata lumea. Cand ai deja Sevastopolul, Odesa nu mai inseamna mare lucru”, conchide Dan Dungaciu.

O alta zona de interes strategic atat pentru Rusia cat si pentru NATO in ansamblu si pentru Romania in particular este istmul ponto-baltic – spatiul de uscat dintre Marea Neagra si Marea Baltica.

In contextul geopolitic actual, istmul ponto-baltic este o zona-tampon intre Rusia si spatiul de influenta vest-european, considera Dungaciu.

In acest context, rolul de punte intre Vest si Rusia, pe care Ucraina si Republica Moldova au incercat sa-l joace in acest spatiu, a expus cele doua tari la agresiunea rusa, in lipsa unei optiuni decisive pentru NATO.

„Ori esti cu cineva, ori cu altcineva. S-a vadit in aceasta criza regionala ca a fi punte inseamna ca nu esti nicaieri. Inseamna ca oricine trece peste tine sau te calca in picioare. Jocul asta pe care Kievul si Chisinaul il credeau inteligent – cum zicea Kucima, <<vitelul destept suge de la doua vaci>> – jocul asta a aratat astazi ca nu are nicio valoare. Cine nu este undeva calibrat si securizat nu exista. Si Ucraina, si Republica Moldova s-au jucat si de-a NATO, si de-a CSI, iar astazi culeg <<dividendele>>. Nu au nicio solutie de securitate, nu are cine sa le apere si nu au cum sa ceara in mod formal apararea din partea NATO, pentru ca nu sunt membre, iar rusii au calcat cu bocancii peste ele„, sintetizeaza profesorul Dan Dungaciu, de la Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti.

Adrian Cioroianu: Printr-un control al Gurilor Dunarii, Rusia ar militariza fluviul amenintand Romania si Germania

Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, avertizeaza ca o eventuala anexare a provinciei ucrainene Odesa de catre Federatia Rusa ar conduce la militarizarea Dunarii, actiune amenintatoare pentru Romania, Germania si celelalte state riverane.

„In geopolitica lucrurile nu se schimba atat de repede si putem vorbi despre importata Gurilor Dunarii. Importanta Dunarii este in crestere, din mai multe motive: preferinta pentru transporturile nepoluante, aglomerarea transportului rutier si feroviar. Telul rusilor de 300 de ani a fost sa ajunga la stramtorile Bosfor si Dardanele. Dar nici controlul Gurilor Dunarii nu l-ar refuza nimeni, desi nu este prioritar pentru Rusia. Pentru asta ar trebui sa distruga statul ucrainean si ar fi o amenintare la adresa Romaniei si la adresa tuturor tarilor care au de a face cu Dunarea, din Germania pana in Austria, Ungaria, Serbia„, a declarat, pentru HotNews.ro, profesorul Cioroianu.

Toate tarile interesate in libertatea comertului pe Dunare s-ar simti amenintate, pentru ca Rusia nu are aceleasi principii economice pe care noi ne ghidam in Uniunea Europeana – liberul-schimb, transparenta comertului si demilitarizarea – intentia noastra este ca Dunarea sa ramana un fluviu comercial, nu unul militar. Daca Rusia s-ar apropia de Gurile Dunarii, asta ar fi o actiune preponderent militara„, a completat el.

In schimb, si Ciorioanu considera ca nu controlul asupra Gurilor Dunarii este principalul scop al Rusiei.

Asta nu inseamna neaparat ca asta este pariul Rusiei in momentul de fata. Pariul Moscovei este destabilizarea Ucrainei„, a afirmat Adrian Cioroianu.

Valentin Naumescu: Rusia vrea sa-si pastreze cordonul sanitar in fata Occidentului

Valentin Naumescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Studii Europene din Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, considera „plauzibil, dar nu cert” scopul Rusiei de a ajunge la Gurile Dunarii.

„Nu pot spune cu certitudine ca Rusia va obtine acces la Gurile Dunarii. Izbucnirea violentelor la Odesa este un prim semn ca un asemenea scenariu devine plauzibil, dar nu cert. Am vazut o declaratie a Rusiei, care spune ca este ingrijorata de perspectiva unei catastrofe umanitare in orasele rusofone inconjurate de trupe ucrainene. De obicei in preajma unei <<catastrofe umanitare>> urmeaza o interventie pentru <<mentinerea pacii>>„, atrage atentia Naumescu.

In ansamblu, insa, Valentin Naumescu crede ca Rusia isi propune sa pastreze intre Marea Neagra si Marea Baltica un cordon sanitar in fata avansului Occidentului catre spatiul ei de interes.

Acest cordon sanitar care s-ar intinde de la Marea Baltica la Marea Neagra – considerand si Kaliningrad, care este o exclava a Rusiei in regiunea de Nord – ar putea fi aceasta zona-tampon pe care Rusia vrea sa o mentina impotriva avansului tarilor europene„, comenteaza fostul secretar de stat din Ministerul de Externe.

In acest context, Rusia „vrea sa faca din Estul Europei o zona nefrecventabila”. „Putin stie foarte bine ca Occidentul nu va ingloba o regiune plina de conflicte. Ei stiu ca, daca incendiaza estul Europei si destructureaza aceste state ale Parteneriatului Estic, le vor tine departe de orice perspectiva de aderare si aici e vorba de Ucraina, Republica Moldova – prin avanpostul Transnistria, si de Georgia”, mai arata Naumescu.

Profesorul compara cu un cocteil Molotov ideologia lui Putin, alimentata de ideologul Aleksandr Dughin: „Daca ne uitam la ideologia lui Dughin – pentru ca el pare sa fie ideologul regimului Putin – vedem ca este un amestec bizar de misionarism, de neoimperialism, un eurasianism care combina neoimperialismul rusesc cu nationalismul etnic- un cocteil Molotov in toata strategia Rusiei de incendiere a Europei”.

Totodata, Valentin Naumescu atrage atentia ca Occidentul trebuie sa iasa din logica Razboiului Rece in care a ramas Vladimir Putin, in caz contrar Europa riscand un razboi catastrofal.

„Din logica aceasta a Razboiului Rece trebuie iesit odata, petru ca si Putin este trecator. Dupa ce regimul Putin va fi fost izolat – in sensul britanic de containment – la un moment dat va trebui deschisa o forma de dialog al Occidentului cu Rusia. Desigur, nu in acest context al presiunilor si al actiunilor de stimulare a violentei in Ucraina. Dar Europa si Rusia nu vor putea intinde la nesfarsit acesta tensiune fara riscul unui razboi real, care ar fi catastrofal„, a mai comentat Valentin Naumescu, pentru HotNews.ro.

Gurile Dunarii, intre Romania, Rusia, Turcia si Ucraina – un scurt istoric

Pe scurt, Rusia a fost interesata de controlul asupra Gurilor Dunarii inca din secolul XVIII, iar in secolul al XIX-lea l-a si obtinut prima oara:

  • In 1812, in urma Razbolului ruso-turc din 1806-1812, Imperiul Tarist ia Basarabia, cu tot cu sudul acesteia, continand judetele Cahul, Ismail si Cetatea Alba, adica accesul la Gurile Dunarii (desi Basarabia nu era provincie otomana, ci era parte a Principatului Moldovei, tara autonoma, sub suzeranitate turceasca).
  • Rusia pierde in 1856 Gurile Dunarii, insa le recastiga in urma razboiului ruso-turc din 1877-1878, prin Tratatele de pace de la San Stefano si Berlin.
  • In urma Primului Razboi Mondial, Basarabia, cu tot cu Gurile Dunarii, se uneste cu Romania, in 1918.
  • Prin pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, sovieticii iau Basarabia, iar partea de sud, cu Gurile Dunarii, o alipesc Republicii Socialiste Sovietice Ucraina. Dupa o scurta revenire a Basarabiei in componenta Romaniei, prin campaniile lui Ion Antonescu in est, in urma celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Uniunea Sovietica primeste Basarabia, cu tot cu Gurile Dunarii (Tratatele de pace de la Paris, din 1947).
  • In Ucraina aveau sa ramana Gurile Dunarii si dupa ce aceasta tara si-a proclamat independenta (24 august 1991).

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe