Matei Bogdan
Publicat în 15 aprilie 2020, 21:49 / 176 elite & idei

Vasile Dâncu: Pandemia generată de SARS-CoV-2 are efecte multiple, inclusiv pe plan sociologic

Vasile Dâncu: Pandemia generată de SARS-CoV-2 are efecte multiple, inclusiv pe plan sociologic

Economia este deja serios afectată, starea de urgenţă a limitat exercitarea drepturilor cetăţeneşti, multe obiceiuri şi tabieturi au devenit pur şi simplu ilegale.

Urmările negative pe plan psihologic şi sociologic n-au întârziat nici ele să apară.

A venit momentul, credem, pentru o abordare sociologică. Am stat de vorbă cu cunoscutul sociolog clujean Vasile Dîncu:

Vasile Dîncu: Una din marile probleme a modului în care abordăm noi crizele în ultima vreme este unilateralitatea viziunii politice. Şi societatea şi omul formează sisteme destul de complexe. Toţi ne-am concentrat spre izolare socială, spre măsuri de restrângere a contactului între oameni. Aceasta este o dimensiune a crizei. Este însă o pandemie care conţine şi alte tipuri de pandemii, iar una dintre contagiunile posibile este cea psihologică: cea care ţine de modul în care oamenii au fost obişnuiţi să vieţuiască şi modul în care s-a schimbat un anumit stil de viaţă. Lucrăm la un studiu despre efectele izolării sociale asupra individului, pentru că sunt câteva lucruri importante pe care le-am observat încă din primele studii. Privarea de contact social creează tulburări de personalitate, chiar psihice.

La noi nu s-a studiat, s-a dat mai puţină atenţie acestui lucru. Ştiu că există câteva centre de voluntari care încearcă să facă asistenţă psihologică populaţiei. Sunt câteva lucruri care au accelerat foarte mult sentimentul de izolare al individului, cum ar fi faptul că este singur şi neajutorat şi, pentru prima oară după al Doilea Război Mondial, ameninţat de moarte. Am găsit în ultimul nostru sondaj că în jur de 15% dintre români au stat singuri în această perioadă, nu au fost vizitaţi de nimeni. Deci, pe lângă faptul că omul se află singur, nu are cu cine să converseze, nu are cu cine să dezbată lucrurile, afară se construieşte un spectacol oarecum apocaliptic. Avem armata pe străzi (cu arme, ca şi cum soldaţii ar putea să împuşte viruşi). Nu înţeleg de ce armata nu poate să-şi pună nişte banderole – tricolore sau albe – pe mână şi să nu iasă cu pistoale mitralieră, pentru că nu este niciun fel de agresiune la care să poţi răspunde armat. Eventual poţi panica mai tare populaţia. Dacă am vrut să speriem populaţia, atunci este un lucru greşit din punct de vedere sociologic şi nu cred că ar trebui continuat.

Apoi mai este privarea de atingere. Atingerea este un lucru foarte important în viaţa socială, noi ne-am socializat prin atingere. Câţiva mari psihologi au descoperit, studiind după 1989 copiii din orfelinate, vă aduceţi aminte că la colţul străzii erau copiii care dădeau din cap şi făceau nişte gesturi mecanice. Aceştia erau copii care nu au stat deloc la sânul mamei şi au avut o deprivare senzorială care s-a transformat într-un handicap. Atingerea, îmbrăţişarea, strângerea de mână sunt pentru societate lucruri esenţiale ale contactului. Americanii, care sunt mai sensibili la această problemă, au declanşat deja anchete importante la nivel naţional, federal, în care caută remedii la această viitoare criză. După ce va trece criza, vom continua să avem această frică de contact social, această frică de atingere şi de a sta în spaţii cu alţi oameni. Ne lipseşte fotbalul, basketul sau alte sporturi, ne lipseşte vuietul tribunei. Am văzut câţiva specialişti în marketing din zona occidentală studiind grupuri de microbişti, care şi-au dat seama că nici industria spectacolului, cât ne este nouă de dor de ea, nu-şi va reveni foarte repede, pentru că oamenii vor prinde o fobie de a sta în aglomerare.

Noi din păcate ne-am gândit mai mult că trebuie să punem doctori, militari şi poliţişti; aceştia să fie singurii specialişti care gestionează această criză. Era nevoie şi de sociologi şi de psihologi care să gândească poate mult mai bine comunicarea. Primele comunicate au fost să nu ne uităm pe Facebook şi pe reţele sociale, că acolo există inclusiv „acţiuni interesate” care vor să distrugă psihicul naţional. Să fim serioşi, nu era vorba de aşa ceva, este o teorie a conspiraţiei.

Dan Horea: Perioada ultimelor 2 decenii mai ales a fost caracterizată de turism de masă, de călătorii în masă; totul s-a făcut în masă. Va mai reveni această caracteristică în viitor?

Vasile Dîncu: Eu cred că va reveni, deşi nu la aceeaşi amplitudine. Nu cred că lumea nu va mai fi cum a mai fost, pentru că nu ne vom putea schimba esenţial: nici noi, cu comportamentele noastre (mai ales cel de consum) şi nici sistemul nu va lăsa să se întâmple asta. Văd tot felul de utopii în care se spune că în sfârşit capitalismul îşi va da seama de marile valori şi că ne vom întoarce. Nu ne vom întoarce nicăieri: vom continua capitalismul, cu tot felul de industrii şi de marketing de amplificare a dorinţelor. Dorinţa de a călători, această dorinţă de evaziune a noastră, va rămâne şi după aceasta. Probabil că nu la acelaşi nivel, dar va rămâne.

Oricum, dacă ne uităm bine, este un faliment al globalizării, al tendinţelor care arătau că e nevoie de guverne supranaţionale. Un reflex va fi închiderea, mai ales că America a dat acest semn prin Donald Trump. Să ne ocupăm fiecare de treburile noastre. Va fi mai greu să circuli în anumite zone ale lumii care de-abia aşteptau să găsească o soluţie să scape de afluxul de străini. Se va practica în viitor un marketing negativ, în care comunităţile vor încerca să se protejeze folosindu-se de acest prilej şi de fobia faţă de străini din acest moment.

Dan Horea: Domnule profesor, am discutat cu câţiva oameni de afaceri mai importanţi care mi-au spus că, după părerea lor, după ce trece această criză, când se acordă atenţie producătorilor români, se va reveni la încurajarea activităţilor şi serviciilor de outsourcing, iar producţia românească va fi trecută din nou pe tuşă.

Vasile Dîncu: Aşa va fi. Nu cred că vom avea politicieni care să aibă forţa de a se opune unor trenduri mondiale mai mult sau mai puţin presante pentru România. Am avut experienţa să reiau în 2001, din poziţia de membru al guvernului, un program fabricat în România, care a fost blocat până la urmă de politicieni care se băteau pe posibilele resurse pe care le poate aduce un asemenea proiect în reţele de magazine ş.a.m.d. Politicienii nu vor avea curajul să facă asta, mai ales că la noi tendinţa politicii este să se uite mereu în afară, să ceară voie pentru ceea ce vor face. Pe de altă parte nu mai avem o clasă economică, nu mai avem o clasă de mijloc în România, care să poată articula mici business-uri în această zonă. Singura mea speranţă este legată de tinerii antreprenori: am văzut în aceste zile foarte multe societăţi, ONG-uri formate din tineri care valorifică acest lucru. Un trend al repornirii României – nu prin consum, ci repornirii care poate produce valori – cred că se poate face încercând să educăm – să reeducăm, dacă nu e un termen prea dur acesta – generaţia tânără. Altfel, nu mă aştept la nimic de la cei care gestionează această criză. Fie că sunt oameni politici, oameni din zona economică, vom reveni probabil la aceleaşi lucruri.

Comunitatea ar putea să redevină subiect politic şi economic, dacă şi guvernul va înţelege să continue procesul de decentralizare. Comunităţile ar putea să redevină subiect economic important şi să conteze mai puţin ce face guvernul. Dar deocamdată, toată lumea stă cu mâna întinsă la guvern şi guvernului îi convine asta, indiferent de care ar fi guvernul. Nu vorbesc strict de guvernul actual: şi guvernul viitor va fi la fel.

Ultima ora:

ObservatorCristi Danileț: Anul acesta avem 96 de unități școlare care au în orar educația juridică ca materie opțională!

PoliticFlorian Bichir deschide lista PMP la Senat, la Argeș

EconomieGabriel Sicoe: Dacia lansează versiunea Duster Pick-Up. Prețul este de 22.500 euro

ExternOvidiu Nahoi: Franța nu trebuie să se mai lase călcată în picioare de islamism, dar va avea mult de luptat

SocialRadu Puchiu: După mine principala cauză a eșecului digitalizării o reprezintă chiar digitalizarea

EvenimenteAlexandra Dobre: Zestrea României din Patrimoniul UNESCO adusă în lumina reflectoarelor

CulturaDragoș Preda: Am avut o discuție consistentă cu reprezentanți ai sectorului cultural independent din București

EditorialClaudiu Butacu: Cine sunt oamenii din ONG-uri, ce povești au ei și ce visează?



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe