Matei Bogdan
Publicat în 6 februarie 2019, 16:31 / 249 elite & idei

Vasile Pușcaș: Prima președinție românească la Consiliul Uniunii Europene

Vasile Pușcaș: Prima președinție românească la Consiliul Uniunii Europene

de Profesor univ. dr. Vasile PUȘCAȘ

Autoritățile României știau din toamna anului 2004 că în 2019 (semestrul al doilea) România va exercita președinția Consiliului Uniunii Europene. Din cauza Brexit-ului a fost devansat respectivul mandat pentru prima parte a aceluiași an. Preluarea președinției rotative a Consiluilui U.E. este o datorie și obligație a României ca urmare a statutului de stat membru al U.E. și prevederilor Tratatului U.E. De ce s-a decis ca abia la 12 ani după aderarea la U.E. să preia România acest mandat? Pentru că s-a considerat necesară o perioadă mai lungă până când statul român urma să-și eficientizeze capacitatea adminis- trativă, să o compatibilizeze cu funcționalitatea instituțiilor europene și calitățile parteneriale ale celorlalte state membre, să internalizeze cât mai profund politicile europene într-o strategie integrată de dezvoltare sustenabilă a țării.

Ineditul președinției României

Deși s-a înregistrat cu un deceniu și jumătate în urmă decizia intrării României în exercițiul președinției Consiliului U.E., în lunile dinaintea preluării oficiale a res- pectivului mandat și în primele săptămâni ale anului 2019 s-au prezentat deja evaluări politice și media în care s-a susținut că România nu ar fi fost suficient de pregătită să desfășoare activitățile specifice președinției forului european. Ceea ce oferă debutului României la exercitarea respectivului mandat un aspect aboslut inedit, particularizând și mai mult țara noastră la categoria “așa nu”. Situație care, trebuie să recunoaștem, nu este cu totul nouă în parcursul României pe calea europeană.

tanțele campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare vor fi, în România, doar un aspect al aceleiași lupte interne pentru putere politică și mai puțin o manifestare a politicii europene care, este deja învederat, se bizan- tinizează ea însăși aproape în toate statele mem- bre ale U.E. Îngrijorarea față de situația din România, în acest semestru prezidențial euro- pean, este ca instituțiile statului care au atribuții în desfășurarea activităților de pe agenda președinției Consiliului U.E. să nu fie capabile de acțiune coezivă și eficientă. Iar dacă s-ar dovedi existența superficialității și precarității în pregătirea acelorași instituții pentru exer- citarea mandatului despre care autoritățile române știau de 15 ani, chiar riscăm a se spune că a fost o “președinție românească” așa cum nimeni nu-și putea imagina.

Desigur, fiecare stat membru care se află la președinția rotativă a Consilului U.E. se străduiește să dea o amprentă de specificitate culturală care să-i întărească aderența la europenitate. Cu atât mai mult se întîmplă astfel cu cât statul membru se află la prima exercitare a președinției Consiliului U.E. În același timp, acest stat membru, care trebuie să se raporteze la toate politicile europene, are posibilitatea să arate la scenă europeană și internațională preferințe, opțiuni și practici pozitive în aplicarea politicilor europene care să fie urmate și de celelalte state membre ale U.E. Ori, România nu s-a străduit încă să arate performanțe în procesul integrării europene, iar reprezentanții ei guvernamentali și politici se întrec să demonstreze că provin dintr-un mediu socio-politic mediocru pe care-l extind cu prisosință asupra a ceea ce ar trebui să fie brandul de țară. Contribuind astfel la o joasă plasare a statului și companiilor autohtone pe Piața Internă a U.E.!

Dar ineditul președinției României la Consiliul U.E. este dat și de contextul european și internațional : ”criza existențială” a Uniunii Europene pune în fața autorităților europene (inclusiv a Consiliului U.E.) și statelor membre o sumedenie de probleme nemaiîntâlnite în istoria Uniunii Europene; terminarea man- datelor Parlamentului European și Comisiei Europene înghesuie agenda Consiliului U.E. cu o multitudine de dosare care se cer a fi soluționate în acest interval de timp; alegerile europarlamentare, din luna mai a anului 2019, nu doar că vor politiza la maximum aceste activități, dar vor introduce un partizanat agresiv în derularea negocierilor europene pe care va trebui să le deruleze actuala președinție a Consiliului U.E.; Brexit-ul va releva vulne- rabilități neștiute ale Uniunii Europene; relațiile euroatlantice nu sunt la cote favorizante, iar confruntările comerciale, financiar-monetare globale și tendițele de restructurare a sistemului internațional, ca și bulversările piețelor mon- diale vor face din mediul general în care se va desfășura președinția României la Consiliul U.E. nu doar un spectacol dinamic și plin de neprevăzut, ci și un cadru de manifestare a politicilor europene care solicită un mana- gement european de cea mai ridicată calitate și dedicație. Ceea ce va trebui să realizeze guvernul României și toate autoritățile statului român implicate în exercitarea președinției Consiliului U.E.!

Așteptările piețelor de la președinția României la Consiliul U.E.

O pregătire adecvată a exercitării președinției Consiliului U.E. nu se adresează doar guvernamentalilor și celorlalte instituții ale statelor membre și nu este îndreptată spre cetățenii europeni în mod demagogic și populist. Acea pregătire înseamnă și dialogul, consultarea cu operatorii semnificativi ai Pieței Interne, în așa fel încît să se asigure un mediu propice de evoluție a afacerilor, o sporită competitivitate a economiei în toate statele membre ale Uniunii Europene. Or, discursurile liderilor politici guvernamentali din România, în a doua jumătate a anului trecut, și anumite decizii luate chiar în contextul pregătirii preluării oficiale a mandatului președinției Consiliului U.E. (decembrie 2018), indicau o tendință agresivă chiar de îndepărtare de criteriile economiei de piață funcțională, de încălcare a legislației și procedurilor europene în materia Pieței Interne și opțiunea pentru măsuri de evoluție economică prociclică. Aceasta în paralel cu enunțurile obiectivelor președinției României la Consiliul U.E. care ar pune în prim plan politicile de coeziune economică, socială, teritorială și dezvoltare sustenabilă. Și, culmea, deodată cu sugestiile aceleiași structuri politice guvernamentale referitoare la o strategie de integrare a României în zona Euro! Situație în care mediile Pieței Interne ale Uniunii Europene au ridicat întrebări în privința capacității guvernului român de a prelua și negocia dificilele dosare ale Spațiului Economic European și mai ales determinarea de a contribui la aprofundarea integrării europene în aria aceleiași Piețe Interne, ca parte a procesului de restructurare a Uniunii Europene, subiect dedicat pentru reuniunea Consiliului European de la Sibiu (mai 2019).

Cercetând analize prospective de piață care au în vedere perioada președinției României la Consiliul U.E., constatăm că pe primul loc al interesului operatorilor din Piața Internă se află tocmai sectorul bancar, piețele de capital și impozitarea. Deci exact domenii pe care unele decizii guvernametale recente din București le- au afectat negativ! Și, totuși, se așteaptă ca guvernul României să avanseze, la Bruxelles, pachetul legislativ despre reducerea riscului bancar, cel referitor la reforma Uniunii Monetare Europene sau schema de asigurare a depozitului european. De asemenea, se speră la grăbirea de către Consiliul U.E. a dosarului prudențial, ca parte a pachetului împru- muturilor neperformante(NPL), plățile trans- frontaliere ca și alte propuneri înaintate de Comisia Europeană. În ceea ce privește piețele de capital și investițiile, statele membre și Parlamentul European vor continua nego- cierile referitoare la Autoritatea Europeană de profil, incluzând amendamente la MiFID, precum și deciderea unor reguli europene dedicate stopării spălării banilor. Președinția României ar putea avea contribuții semni- ficative și la simplificarea normelor din Regula inițierea primului pachet legislativ vizând sustenabilitatea financiară. Relevarea inves- tițiilor în domeniul mediului, social și gu- vernanței ar putea fi agreată tot în această perioadă, precum și avansarea spre finalizarea regulilor raportării și controlului corporatist. Iar în ceea ce privește impozitarea, președinția României ar putea fi implicată în continuarea agendei Comisiei Europene despre impozi- tarea corectă în aria economiei digitale ca și în modernizarea sistemului TVA, vizând îndeo- sebi sectorul comerțului electronic. Sunt așteptate soluții și la două dosare foarte importante, precum cel al impozitului de bază corporate și taxarea tranzacțiilor financiare din U.E.

O legătură certă cu aspectele prezentate anterior o va avea și negocierea de către președinția României la Consiliul U.E. a Cadrului Financiar Multianual European 2021-2027. Dacă s-ar obține măcar o înaintare mai accelerată la acest subiect pentru ca împreună cu președințiile viitoare să se ajungă la adoptarea bugetului UE cât mai repede și tot ar fi un rezultat pozitiv pentru președinția României.
În mod sigur, România va insista, în cadrul acestor negocieri, asupra finanțării substanțiale a politicilor de coeziune și agricolă/dezvoltare rurală. Dar va trebui să țină seamă și de unele domenii strategice care au apărut în ultima perioadă de timp, precum apărarea, securitatea și migrația. Și, nu în ultimul rând, guvernul român va fi în postura de a identifica noi surse de susținere a bugetului european, drept consecință a plecării Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar și a noilor circumstanțe de aplicare a politicilor europene.

Printre cele mai așteptate contribuții ale președinției României la Consiliul U.E. sunt și cele ale continuării promovării noilor comunicări ale Comisiei Europene din domeniul

Pieței Interne. Așa spre exemplu, președinția României va putea finaliza propunerile pentru stabilirea Regulamentului Programului Pieței Unice (în contextul negocierilor Cadrului Financiar Multianual), dar și Regulamentul

Platformei pentru Business(promovarea transparenței și corectitudinii în piața online pentru servicii intermediate). Aici vor apare însă discrepanțele dintre conduita guvernului român pe piața locală (românească) și Piața Internă a U.E. Mai mult, o astfel de conduită va fi analizată și atunci când pe agenda președinției românești va ajunge subiectul modernizării legislației companiilor din U.E., dar și
altele vizând competitivitatea, politicile europene industriale, energetice, climaterice, piața digitală, transport, mediu, comerț etc.

Importanța președinției rotative a României(UE)
Mai mult ca sigur că președinția României la Consiliul U.E. va fi remarcată și în funcție de gestionarea ieșirii din U.E. a Marii Britanii, dar și de începerea discuțiilor despre viitorul relațiilor între Anglia și Uniunea Europeană.
Ajungând la această temă este important să subliniem că de aceasta va fi legată și dezbaterea privitoare la viitorul U.E., o preocupare care a fost înscrisă deja pe agenda Consiliului European de la Sibiu (mai 2019). Dar pentru că ambele aceste subiecte sunt mai complicate decât ne putem imagina, voi menționa doar
faptul că evoluția deciziilor Brexit va crea în acest semestru și circumstanțe deosebit de complexe pentru negocierile președinției României în toate ariile menționate, la care se vor adăuga noi subiecte contextuale. Unele dintre acestea se vor înscrie în agenda afacerilor externe ale U.E. (vezi recentul caz
Venezuela), dar tot pe un loc de top vor fi relațiile U.E.-S.U.A., U.E.-China, U.E.- Japonia, U.E.-Rusia, U.E.-Orientul Mijlociu etc. Și trebuie să reamintim că România a anunțat că va susține procesul de extindere spre statele Balcanilor de Vest. Iar în această primăvară se vor împlini 10 ani de când U.E. a lansat Parteneriatul Estic, prilej pe care probabil Bucureștii îl vor folosi pentru a arăta prioritățile raporturilor cu Rep.Moldova, Ucraina, Georgia. În materie de securitate europeană, sunt sigur că președinția României va acorda o atenție sporită programelor CSDP, PESCO, CARD pentru a întări capacitatea și rolul global al U.E., cu convingerea că poate contribuiși la dezvoltarea parteneriatului U.E.- NATO, precum și a relațiilor cu vecinătatea U.E.

După cum se vede, importanța președinției României la U.E. va fi evaluată după eficacitatea cu care va gestiona multiplele teme de pe agenda forului european, dar și abilitatea avansării prin complexul labirint contextual european și internațional. Iar pentru cetățenii români ca și pentru statele membre ale U.E. va fi concludent brandul de țară pe care autoritățile române vor reusi să-l impună în conștiința cetățenilor europeni și partenerilor noștri din U.E. Ceea ce va reieși și din soluțiile pe care le va agrea, împreună cu toți ceilalți parteneri statali și instituționali, dar și din maniera în care vor fi comunicate spațiului public european rezultatele din acest semestru ale exercițiului președinției Consiliului U.E.
Dacă ecoul exercitării președinției rotative a Consilului U.E., în acest prim semestru al anului 2019, va menționa decență și eficiență, înseamnă că România și liderii ei au avut voința de a-și înscrie acțiunea în rândul partenerilor europeni de încredere. Așadar, ne aflăm în fața unei provocări majore și a încă
unei șanse imense pentru România! Ce am vrut, ce am putut și ce am realizat pe parcursul exercitării de către România a președinției Consiliului U.E., vom putea analiza și evalua, pe bază de factualitate, la sfârșitul primului semestru al anului 2019.

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

PoliticSebastian Burduja: Care vor fi top 3 prioritati PNL

EconomieAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

ExternBarbu Mateescu: Sistemul de vot la localele din Ungaria este exact ca la noi – un singur tur.

EvenimenteMarian Murguleț: ONRC cred că este cea mai digitalizată instituţie din România. La polul opus se află ANAF

CulturaRadu Preda: Haosul organizat

SocialMarian Staş: Nebunul Curţii Şcolii

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul mănâncă forţat „salamul feliat“ al lui Putin în Transnistria



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe