Răspunsurile fostului negociator şef al României cu UE, Vasile Puşcaş • Rep: Domnule profesor, care ar fi, în opinia dumneavoastră, semnalul dat de români în urma scrutinului din 26 mai? Vasile Puşcaş: Participarea cetățenilor români la scruti- nul european din 26 mai a.c. a demonstrat că acestora le pasă de Țară. Ei își leagă destinul individual și comunitar de țara numită România a cărei dezvol- tare o percep în strânsă inter- dependență de viitorul Uniunii Europene. Procentul participă- rii lor la votul european recent organizat arată o îngrijorare crescătoare cetățenească față de modul cum liderii locali, na- ționali și europeni gestionează temele curente europene și loca- le, cum se raportează aceștia la misiunea pe care o au de a crea bunuri comune europene de care să beneficieze fiecare cetă- țean român și toți cetățenii eu- ropeni. Cred că votul european din România s-a adăugat fericit celorlalți votanți din Uniunea Europeană pentru a le spune tuturor liderilor ei politici, so- ciali, economici, culturali că adevărata și sănătoasa politică europeană se aplică și se resim- te în primul rând la nivel local/ regional/național. Pe scurt, cred că cel mai puternic semnal dat de alegătorii din România a fost că aceștia își concep identi- tatea și aspirațiile în legătură cu procesul integrării europene pe care-l doresc a fi continuat, in- tensificat și mult mai prezent în realitățile de la noi. Deci un me- saj pozitiv, constructiv, optimist care a pus la colț, deocamdată, pe țârcovnicii “nativiști”, căci la noi nici măcar “suveraniști” n-au apărut, locul lor fiind ocu- pat de un soi de așa-ziși “autoh- toniști” care nu se tânguiau că “alții” s-ar înfrupta din sudoa- rea poporului, ci doar pentru că nu ar putea să consume doar ei energia și rodul muncii națiunii române. Rep: La nivel european s-a în- registrat cea mai mare prezenţă la vot din ultimii 20 de ani. Ţi- nând cont de acest interes major al cetăţenilor față de procesul electoral, are Uniunea Europea- nă viitor sau lucrurile rămân în continuare confuze? Vasile Puşcaş: Într-adevăr, și în celelalte state membre ale Uniunii Europene cetățenii au participat la votul european re- cent așa cum nu au mai făcut-o de aproape un sfert de veac. Ceea ce nu poate fi interpretat decât tot ca o îngrijorare sporită față de soarta actuală a Uniunii și perspectiva ei, dar, în același timp arată dorința europenilor pentru o transformare rapidă și consistentă a organizației cu sediul în Bruxelles. Dealtfel, deruta, confuziile și trepidați- ile liderilor politici din statele membre și instituțiile Uniunii Europene la aflarea rezultatelor votului european, de la sfârșitul lunii trecute, ne arată că și ei au sesizat faptul că lucrurile nu mai pot continua în sensul “business as usual”. Doar că aceștia sunt pe cale să-și mai dovedească o dată neputința, căutând iarăși formule de estompare a voinței reale a cetățenilor europeni. Ră- mâne de văzut și dacă votanții amintiți au trimis în Parlamen- tul European o categorie de li- deri capabili de constructivism, dedicație sinceră și pricepere de a servi binele comun european, deci al tuturor cetățenilor din Uniunea Europeană, oriunde s-ar afla aceștia. Rep: În această perioadă au loc discuţii pentru posturi- le-cheie în instituţiile Uniunii Europene. Cum ar trebui să se raporteze România la acest pro- ces de negocieri? Vasile Puşcaş: Actualmente se anunță ocuparea a tot felul de posturi în viitoarea arhitectură politică a Parlamentului Euro- pean. Dar adevărata “bătălie” se dă pentru poziția de preșe- dinte al Comisiei Europene și se fac teste pentru opțiunile de viitori președinți ai Consiliului European și Băncii Centrale Europene. În ceea ce privește demnitățile din Parlamentul European, se exprimă pregnant algoritmul politic configurat de alegerile tocmai finalizate. Deși vedem că acesta dă mari bătăi de cap grupurilor politice europene, eu percep pozitiv faptul că primele două grupuri nu vor mai putea tranzacționa ne- gustorește diferite poziții, ci vor trebui să antreneze negocieri di- ficile în care să includă atât po- ziția a treia (liberalii) și chiar a patra (Verzii), deci aproape toa- te forțele pro-europene, ceea ce ar putea da mai bună substan- ță viitoarelor decizii legislative europene. Iar faptul că toate mandatele europene din Româ- nia declară că vor să se atașeze primelor trei grupări politice din Parlamentul European este un fapt favorizant potențialei reprezentări a opționalității ro- mânești. Această situație poate fi amplificată sau diminuată de modul cum decidenții statului român se vor implica în nego- cierile politice și interguverna- mentale pentru pozițiile de pre- ședinte al Comisiei Europene și ceilalți demnitari din institu- țiile europene. Aici se va vedea și dacă liderii din București au învățat ceea ce era trebuincios din experiența exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, în acest prim semestru al anului 2019. Rep: Țara noastră își înche- ie în curând mandatul la pre- ședinția Consiliului Uniunii Europene. Cum ați caracteriza prestația țării noastre la cârma acestui for european? Vasile Puşcaş: Am spus la începutul acestui an că mă voi exprima asupra modului cum România a gestionat mandatul președinției Consiliului Uniu- nii Europene doar după înche- ierea semestrului, când vom avea aproape toate elementele factuale pentru evaluări și ca- racterizări. În orice caz, men- țin setul așteptărilor mele de la președinția românească a CUE pe care le-am anunțat tot atunci-onestitate, decență, efi- ciență. Dacă veți relua întreba- rea în primele zile ale lunii iulie a.c. o să vă prezint opinia mea personală. Rep: România are o serie de restanțe la capitolul integrare europeană. Printre acestea se numără aderarea la Schengen, trecerea la moneda euro și rezol- varea problemei MCV. Va reuși țara noastră să rezolve aceste „dosare” în noua legislatură UE pentru a-și putea aprofunda in- tegarea în UE? Vasile Puşcaş: În răspunsul de la prima dumneavoastră în- trebare am subliniat că un me- saj al cetățenilor români care au votat la scrutinul european anterior a constat în exprima- rea dorinței de intensificare a procesului de integrare eu- ropeană, înscrierea lor totală pe calea de viață europeană. Aceasta însemnând și Spațiul Schengen, Zona Euro, Aria Li- bertății, Dreptății și Justiției, precum și celelalte componente ale politicilor Uniunii Europe- ne. Dar vă asigur că aprofun- darea integrării europene poa- te fi doar rezultatul modului cum noi înșine aplicăm, la noi acasă, politicile europene de dezvoltare și susținem comu- niunea intereselor proprii în ansamblul interdependențelor complexe rezultate din aplica- rea legislației comunitare și a deciziilor strategice integrațio- niste la luarea cărora sunt parte și reprezentanții noștri statali, guvernamentali, parlamentari etc. Desigur că adesea joacă un anumit rol și factorul conjunc- tural, inclusiv caracteristicile sistemului internațional, dar tocmai în astfel de împrejurări se validează sau nu calitățile leadership-ului local, național, european. Ceea ce constatăm cu toții este că astăzi România nu se află în Spațiul Schengen și nu a intrat în Zona Euro, iar o primă explicație nu poate fi decât aceea că liderii de la Bu- curești s-au străduit să nu do- vedească voință și seriozitate în aplicarea acquis-ului Schengen și Euro, conform Tratatului de Aderare, iar MCV-ul l-au transformat în instrument al tranzacționărilor politice din țară și luptelor interne de pu- tere. Desigur, cu consecința de- terminării opțiunii unui mare număr de cetățeni români să aleagă calea integrării în alte state membre ale Uniunii și a favorizării competitorilor noștri din aceeași Uniune Euro- peană și dinafara ei. Așadar, rezultatul votului european recent este în măsură să ne in- sufle un sentiment de speranță pentru moment, dar depinde de autoritățile române locale și de cei pe care Bucureștii îi trimit să lucreze în instituțiile europene dacă aceste aspirații ale electoratului din România vor ajunge să se concretizeze în bunuri comune europene de care să aibă parte și cetățenii români. Iar în ceea ce priveș- te cele trei praguri-Schengen, Euro, MCV-ele vor putea fi atinse atunci când decidenții politici, economici, sociali și culturali români vor asuma responsabilitatea de a înscrie România durabil, sincer și fără șovăire pe calea de viață europeană pe care o pavează politicile Uniunii Europene. Ceea ce eu cred că votanții ro- mâni au și solicitat în 26 mai 2019!