Adriana
Publicat în 20 martie 2012, 12:16 / 262 elite & idei

Vasile Puscas: Criza achiziţiilor publice şi integrarea europeană

Vasile Puscas: Criza achiziţiilor publice şi integrarea europeană

Jose Manuel Barroso, şeful Comisiei Europene, dezamăgit că absorbţia fondurilor structurale nu s-a îmbunătăţit în România

În România, achiziţiile publice nu au intrat în procesul integrării europene.

Piaţa achiziţiilor publice este atent monitorizată în Uniunea Europeană pentru că este un segment important al Pieţei Interne, se urmăreşte felul în care se gestionează bugetele locale, naţionale şi europene, dar şi diminuarea fraudei şi corupţiei în zona bunurilor publice. În România, domeniul achiziţiilor publice nu a intrat total în procesul integrării europene, deoarece încă nu a dispărut năravul prădării „statului” tocmai de cei care ar avea datoria să utilizeze cât mai eficient finanţele publice, în scopul creării mijloacelor prin care să se dezvolte atât sectorul public cât şi cel privat.

Aşa se explică evitarea elaborării şi aplicării unor politici publice coerente, dar şi cronicitatea decalajelor defavorabile cetăţenilor şi ţării. Până la urmă constatăm că, prin modul cum sunt tratate achiziţiile publice, se perpetuează dereglarea sistemică a întregii economii, sunt menţinute disfuncţionalităţi majore ale principiilor şi mecanismelor de piaţă, multiple bariere în absorbţia fondurilor europene şi participarea la beneficiile integrării în Piaţa Unică a Uniunii Europene.

Cu mare greutate s-a reuşit transpunerea în legislaţia românească (2006) a acquis-ului care reglementează achiziţiile publice în Uniunea Europeană. Dar de la preluarea legislaţiei europene la aplicarea ei în spaţiul românesc este o cale lungă şi foarte întortochiată.

Lipsa voinţei politice de implementare a noii legislaţii a fost demonstrată de frecventele modificări ale acesteia, funcţie de interese care priveau clientelismul partidelor guvernamentale (până la începutul anului 2010 s-au operat opt schimbări legislative). Legislaţia secundară, prin care se indică „instrucţiunile” de aplicare a legii, nu este definitivată nici astăzi şi are un grad de neclaritate care pune în dificultate până şi instanţele judiciare. Sistemul instituţional al achiziţiilor publice continuă a fi disputat politicianist, este contradictoriu şi neorientat spre performanţă.

Resursele umane şi profesionale care populează aceste instituţii sunt permanent presate de intruziile şi capriciile politicului, conjuncturalului, lipsei de rigoare reglementativă şi inadvertenţelor manageriale. Iar corolarul mediului achiziţiilor publice este dat de cantitatea şi calitatea procedurilor, prin care se aplică dictonul „una zicem, alta facem”. Putem continua cu prezentarea altor „însuşiri” ale sectorului achiziţiilor publice în România, dar nu am face decât să descoperim acelaşi lucru: achiziţiile publice de la noi încă nu au intrat în Uniunea Europeană, preferând o manifestare tipic fanariotă, generând ciocoism şi nu bunuri publice, fiind un canal de fraudare şi corupţie şi nicidecum de servire a interesului public.

Am văzut că, în ultima vreme, unele ONG-uri cheamă autorităţile publice la o îmbunătăţire a sistemului achiziţiilor publice, insistând mai ales pe aspectele informării şi transparenţei. Primesc frecvente semnale de la potenţiali beneficiari ai programelor europene despre greutăţile pe care le întâmpină în accesarea fondurilor europene, datorită şi „bolilor” aceluiaşi sistem.

Deunăzi am simţit în tonul d-lui Barroso, preşedintele Comisiei Europene, dezamăgirea pentru faptul că programul convenit cu guvernul României, în 2010, vizând îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale, nu a dus la rezultatele aşteptate, punând în dificultate situaţia economico-socială a ţării, dar şi Bruxelles-ul. În acel program de sprijinire a României era avut în vedere şi sistemul achiziţiilor publice.

Doar că autorităţile româneşti au păstrat aceeaşi atitudine, în timp ce Comisia a făcut o radiografie amănunţită a sistemului nostru de achiziţii publice (finalizată în august 2011) pe care a transmis-o guvernului de la Bucureşti (decembrie 2011), însoţită de o propunere de rezolvare a acestei stări, într-un calendar care să găsească România pregătită măcar pentru următoarea perioadă bugetară (2014-2020).

Deşi eu cred că ar prinde bine un ritm mai accelerat, pentru a mai repara câte ceva în perioada actualului exerciţiu bugetar european. Probabil de aceea, dl. Barroso a ţinut să reitereze acest aspect şi în recenta discuţie pe care a avut-o cu noul premier al guvernului din Bucureşti, ţinând să sublinieze cât de presant este respectivul sector pentru interesul României, dar şi pentru negocierea pe care o duce Comisia cu statele membre, despre viitorul buget european.

Aşadar, guvernului român i s-a pus la dispoziţie, de către Bruxelles, instrumentul analitic şi programatic de soluţionare a problemelor cronice ale sistemului achiziţiilor publice, mesajul preşedintelui Barroso fiind că e datoria şi competenţa autorităţilor române să-l implementeze, desigur dacă doresc o însănătoşire a mediului economic din propria ţară.

Opinia mea este că formula propusa de Comisie nu este maximală, dar autorităţile române vor cere noi discuţii cu eurobirocraţii, pentru a mai prelungi contextul neadecvării la reglementările europene şi mai ales pentru a mai da ocazii clienţilor politici ai guvernării să-şi mai rotunjească veniturile fraudate din bugetele publice (mi-aş dori tare mult să nu se întâmple aşa!).

Din propria experienţă directă cu Legislativul şi Executivul din România, ştiu că o rezolvare a acestei chestiuni, ca şi a altora, ar fi posibilă numai în cazul când partidele politice, liderii lor, instituţiile de aplicare a legii, statul de drept ar fi entităţi funcţionale pe baza valorilor europene, atât politice, cât şi economice, sociale, culturale etc.

Marea majoritate a celor care s-au bătut cu pumnul în piept, ca să ne arate meritele lor în aderarea României la Uniunea Europeană, ne-au dovedit cu prisosinţă că nu pofteau decât să acceadă ei însişi la resursele financiare ale bugetului european, fireşte sperând că vor putea manevra sistemul achiziţiilor publice aproape exclusiv în folos personal. Volumul absorbţiei fondurilor europene, în mai bine de cinci ani de când România este membru al Uniunii, o fi „dezamăgitor” pentru dl. Barroso, care trebuie şi dumnealui să justifice această situaţie, dar este catastrofal pentru interesul cetăţenilor români, care au fost deprivaţi de o sursă sigură de creştere şi dezvoltare economică (a se vedea cazul atât de invocat al Poloniei, da nu numai).

Sectorul achiziţiilor publice este un adevărat turnesol al voinţei şi capacităţii de adecvare la mecanismele Pietei Interne, dar şi pentru convergenţă şi competitivitate. Daca se inventariază comportamentul actorilor autohtoni-politici, instituţionali, economici etc. – în ultimii cinci ani, faţă de achiziţiile publice, poate fi obţinută imaginea factuală a felului în care liderii şi guvernanţii României au servit binele public, au reformat statul şi au crezut sincer în opţiunea integrării europene ca soluţie a bunăstării cetăţenilor români.

Articol publicat pe www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe