Plecarea a milioane de români la muncă în Occident nu ajută la dezvoltarea ţării pe termen lung

Multe state membre şi chiar instituţii comunitare nici nu percep România ca fiind stat membru al Uniunii Europene, deoarece se manifestă doar în relaţionare tradiţionalistă, de tip politică externă, şi nu ca actor integrat şi integrativ.
Într-o comunicare a Comisiei Europene, din februarie 2009, intitulată „Cinci ani de Uniune Europeană extinsă”, s-a efectuat o analiză a evoluţiei Uniunii Europene şi a noilor state membre, care au aderat în 2004-2007, inclusiv a României. Comisia  aprecia că extinderea din 2004-2007 a însemnat un uriaş pas istoric pentru Uniune, pentru că a pus capăt divizării Europei, a sprijinit consolidarea democraţiei şi a generat beneficii economice pentru toate statele membre, în termeni de competitivitate, creştere economică şi creare de noi locuri de muncă pentru cetăţenii europeni.
La fel ca guvernele statelor membre, şi Comisia Europeană argumentează prin anumiţi indicatori macroeconomici: veniturile pe cap de locuitor în noile state membre au crescut cu 4%, în perioada 1999-2008; creşterea economică medie a fost de 5,5%, în anii 2004-2008, în raport cu 3,5%, în perioada 1999-2003 etc.
Pe baza unui Eurobarometru, tot de la începutul anului 2009, s-a întocmit un raport analitic despre percepţia cetăţenilor în ceea ce priveşte aspectele pozitive şi negative apărute în Uniunea Europeană ca urmare a extinderii. Cel mai important avantaj perceput de cetăţeni a fost creşterea posibilităţii de mişcare şi călătorie în Uniunea Europeană (UE27 – 92%, România – 92% ); favorizarea creşterii şi modernizării economice a acestor state (UE27 – 76%, România – 67%,  fiind la coada clasamentului, împreună cu Ungaria, Lituania şi Bulgaria); extinderea valorilor democraţiei şi îmbunătăţirea drepturilor omului (UE27 – 73%, România – 73%); creşterea rolului Uniunii în lume (UE27 – 73 %, România – 70%); transfer financiar din Vest pentru modernizarea noilor state membre (UE27 – 70%, România – 70%); creşterea competitivităţii şi prosperităţii Europei (UE27 – 62%, România – 59%).
Unde ne situăm ca percepţieÎntre consecinţele negative, acelaşi raport de opinie înregistrează sporirea dificultăţii gestionării Uniunii Europene (UE27 – 65%, România – 42%, adică pe locul 26); pierderea locurilor de muncă în propria ţară (UE27 – 56%, România – 70%, pe locul al cincilea); probleme din cauza adăugirii unor diferenţe culturale (UE27 – 54%, România – 35%, deci locul 27); creşterea sentimentului insecurităţii în Europa (UE27 – 50%, România – 56%); scăderea standardelor sociale europene (UE27 – 39%, România – 41%).
În domenii foarte importante, precum creşterea economică, a prosperităţii şi competitivităţii, sentimentul securităţii individuale, dar şi securitatea europeană etc, cetăţenii români se distanţează de media UE27. Românii percep efectele aderării lor la Uniunea Europeană într-un mod deosebit faţă de ceilalţi membri noi. Aceasta denotă un comportament al României-membru al Uniunii care adesea distonează cu aşteptările cetăţenilor proprii, dar şi cu ale cetăţenilor din majoritatea celorlalte noi state membre.
Principalele câştiguriLa sfârşitul anului trecut, deci după cinci ani petrecuţi de România în UE, o analiză a Agenţiei France Presse constată că România (şi Bulgaria) „au profitat” de aderarea la Uniune în cel puţin două arii: milioane de români călătoresc şi lucrează în state membre ale Uniunii Europene şi miliarde de euro sunt trimise în ţară, datorită muncii acestor cetăţeni.
În plus, miliarde de euro stau la dispoziţia României (şi Bulgariei), pentru perioada 2007-2013, la care se include şi sprijinul financiar pentru sectorul agricol. Sunt relevate şi carenţe, precum birocratizarea, neutilizarea competenţelor, suspiciuni de fraudă şi corupţie, neonorarea angajamentelor în ceea ce priveşte reformarea justiţiei etc.
Autorul de la AFP crede că, datorită apartenenţei la UE, România şi Bulgaria au reuşit să facă faţă crizei financiar-economice actuale şi să ţină la cote scăzute datoriile, să restaureze disciplina bugetară, chiar dacă România a apelat la „austeritate dureroasă”. Această analiză nu menţionează însă că „avantajul” plecării a milioane de români la muncă în state membre ale Uniunii nu este şi în favoarea dezvoltării durabile a României, iar miliardele de euro care „stau la dispoziţia” României nu au ajuns în această ţară decât într-o proporţie infimă, iar până la sfârşitul anului curent am putea simţi că nu ne mai „stau la dispoziţie”, desigur prin „grija” Guvernului României.
În schimb, o altă analiză occidentală consideră că multe state membre şi chiar instituţii comunitare nici nu percep România ca fiind stat membru al Uniunii Europene, deoarece s-ar manifesta doar în relaţionare tradiţionalistă, de tip politică externă, şi nu ca actor integrat şi integrativ.
Ce avem de făcut    Aşa încât, în ton cu concluziile Comunicării Comisiei Europene, din februarie 2009, liderii români ar trebui să înveţe multe din experienţa celor cinci ani de membru al Uniunii Europene şi mai ales din erorile comise, cu voie sau fără voie.
Adică să realizăm integrarea deplină a economiei naţionale şi să înaintăm spre convergenţa veniturilor, ceea ce depinde, în primul rând, de orientarea şi efortul politicilor noastre; să pregătim instituţiile publice, structurile de piaţă şi firmele private pentru a beneficia de apartenenţa la Piaţa Internă; să fie duse până la capăt transformările structurale modernizatoare iniţiate încă în perioada preaderării şi aceasta cu atât mai mult cu cât o întărire a statului de drept şi democraţiei, structurilor de piaţă, implicarea cetăţenilor în intensificarea integrării europene ar fi şi un răspuns constructiv la contextul crizei globale, pregătind durabilitatea dezvoltării ţării în etapa postcriză.
Fost negociator-şef al României cu UEProf. dr. Vasile Puşcaş este profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca , şi a publicat peste 25 de volume. A fost negociator-şef al României cu UE, finalizând toate capitolele de negociere şi Tratatul de Aderare, ministru pentru Afaceri Europene, membru al Parlamentului României.

Articol publicat in Adevarul-http://www.adevarul.ro/adevarul_europa/Lectiile_neinvatate__ale_aderarii_la_UE_0_628737662.html