Matei Bogdan
Publicat în 9 ianuarie 2019, 14:21 / 96 elite & idei

Victor Negrescu: Cum poate România să aibă o Preşedinţie de succes la Consiliul UE?

Victor Negrescu: Cum poate România să aibă o Preşedinţie de succes la Consiliul UE?

de Victor Negrescu

România a preluat oficial Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie. Acest exerciţiu presupune capacitatea de a genera consens pe principalele teme europene, stimulând dialogul între statele membre la nivelul formatelor de lucru existente în cadrul Consiliului UE, dar şi prin negocierile care se poartă cu reprezentanţii Comisiei Europene şi Parlamentului European.

O Preşedinţie de succes se măsoară prin numărul de dosare europene finalizate pe perioada unui mandat. În acest sens, România a moştenit peste 200 de subiecte europene aflate în diferite etape ale negocierilor, pe care trebuie să le discute cu partenerii europeni. De exemplu, ţara noastră a fost foarte vocală şi s-a angajat că va finaliza negocierile privind viitorul buget european, menţionând ambiţia de a închide discuţiile referitoare la viitorul politicii de coeziune şi politicii agricole comune. Orice pas în spate în acest sens va însemna din prima o umbră asupra performanţei Preşedinţiei României, iar responsabilii trebuie să înţeleagă miza politică pe care şi-au asumat-o în numele ţării.

Bulgaria, spre exemplu, a finalizat aproape 80 de dosare europene, în timp ce Austria a generat 75 de acorduri la nivelul Consiliului şi a finalizat pozitiv 53 de negocieri cu Parlamentul European. Ţara noastră trebuie să aibă cel puţin aceleaşi rezultate. În acest sens, echipele tehnice de care dispune România au fost pregătite deja de la finalul anului 2017. Prin eforturile pe care le-am depus împreună cu echipa mea, timp de aproape un an şi jumătate, consultând experţi ai unor Preşedinţii de succes, ai Comisiei Europene, ai Consiliului UE şi ai unor universităţi prestigioase europene, cei peste 1500 de experţi români din Capitală şi de la Bruxelles au fost formaţi pentru a asigura cel mai înalt nivel de calitate profesională din partea delegaţiilor României. Ne-am asigurat că România este pregătită din punct de vedere tehnic pentru această preşedinţie.

Din păcate, în ultimele săptămâni s-a renunţat la mai multe evenimente, obiectivul naţional de a organiza reuniuni în toată ţara fiind abandonat.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Pentru a putea cu adevărat să generezi consens, este nevoie de cele mai multe ori de implicare politică. Acest lucru înseamnă că, pe fiecare format, miniştrii români trebuie să preia iniţiativa în a convinge partenerii asupra unor forme de compromis, iar acolo unde lucrurile stagnează, Prim-ministrul şi Preşedintele României trebuie să fie capabili să îşi utilizeze contactele personale pentru a genera suficientă susţinere la nivel european. Acest exerciţiu presupune maturitate politică, profesionalism, capacitate de dialog cu partenerii europeni, coerenţă în acţiunea politică externă a României şi, mai ales, să respectăm practicile europene. În contextul climatului politic intern extrem de tensionat, ne întrebăm dacă suntem capabili să facem acest lucru atât de necesar, în contextul unor discuţii extrem de dificile pe subiecte precum Brexit, viitorul UE sau politica privind migraţia. Din nefericire, în loc să discutăm despre Preşedinţia României la Consiliul UE, ne concentrăm pe posturile vacante de miniştri, pe candidaturile pentru alegerile prezidenţiale sau subiectele minore de politică internă.

Revenind la Austria, partenerii noştri au organizat 4 reuniuni de nivel înalt la care au participat şefi de stat şi de guverne, 14 reuniuni ministeriale informale, 36 de reuniuni ale Consiliului UE, peste 2700 de reuniuni tehnice şi au găzduit peste 80.000 de delegaţi în propria ţară, organizând evenimente în toate regiunile Austriei. România, de principiu, trebuie să aibă un program la fel de ambiţios. Din păcate, în ultimele săptămâni s-a renunţat la mai multe evenimente, obiectivul naţional de a organiza reuniuni în toată ţara fiind abandonat. Dar aceste lucruri pot fi trecute cu vederea dacă există un real consens politic. De exemplu, Summitul de la Sibiu – cel mai important eveniment al Preşedinţiei Consiliului UE – riscă să devină un nou subiect de dispute politice, întrucât nu este clar cine şi cum va vorbi în numele României. Mă refer aici la Administraţia Prezidenţială, Guvernul României sau Parlamentul României, la elaborarea mandatului de negociere sau la prezentarea către opinia publică a acţiunilor realizate de România. Pentru o Preşedinţie a României la Consiliul UE de succes, este nevoie de un consens politic real, care, din păcate, nu pare să apară şi care nu poate fi acoperit de trucuri mediatice sau aparenţe tehnice.

Ţara noastră nu îşi permite să trateze această oportunitate cu lejeritate. Pentru a demonstra contribuţia pe care România o poate avea la proiectul european, trebuie să fim capabili să tratăm acest exerciţiu cu profesionalism. Preşedinţia Consiliului UE nu este un simplu exerciţiu de imagine. În luna noiembrie, când toate pregătirile erau finalizate, am tras un semnal de alarmă. Fără scandal, fără mize personale, cu diplomaţie, constructiv. Unii au înţeles, alţii s-au făcut că nu au înţeles, eu sunt însă convins că am făcut ce trebuie pentru a sprijini parcursul european al României şi, mai ales, am arătat că există şi oameni cu principii. Declaraţiile liderilor europeni şi apariţiile din presa internaţională demonstrează că mizele unei astfel de preşedinţii sunt uriaşe şi depăşesc poate ce unii îşi puteau imagina.

Pentru a avea o Preşedinţie la Consiliul UE de succes, avem nevoie să arătăm, la 12 ani de la aderarea noastră la UE, că am înţeles ce înseamnă apartenenţa la acest club exclusivist la nivel mondial. Partenerii europeni sunt alături de noi în acest demers, mai ales dacă nu dăm curs discursului populist anti-european, dacă nu vom folosi politicianist acest moment şi dacă vom şti, aşa cum s-a tot repetat, să clădim coeziunea la noi în ţară. Nu este nimic spectaculos în ceea ce ne cer partenerii noştri europeni. Toată lumea trebuie să se pună la aceeaşi masă şi să lucreze pentru România. Partenerii noştri vor doar să ştie cu cine discută problemele europene, vor să fie siguri că nu vorbim pe mai multe voci, vor ca, la finalul zilei, să ne ţinem de angajamentele asumate.

Rămân fidel crezului meu că Preşedinţia României la Consiliului Uniunii Europene nu trebuie să facă obiectul unor dispute politicianiste.

De aceea, acest exerciţiu nu este unul tehnocratic. Nu este nici măcar un mandat ce poate fi exercitat doar de diplomaţii şi experţii pe care i-am pregătit în ultimii doi ani. Este nevoie de o acţiune coerentă la nivel politic, cel puţin dacă suntem suficient de ambiţioşi încât să împingem înainte şi o parte din obiectivele noastre naţionale. De exemplu, protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor europeni – mai ales că avem aproape 4 milioane de români în alte state europene, parcursul european al Republicii Moldova sau aderarea la Schengen. Ce ne facem însă cu MCV, aderarea la euro sau aducerea în România a unei agenţii europene, în contextul în care partenerii noştri din Bulgaria au parcurs paşi importanţi în acest sens pe perioada preşedinţiei lor la Consiliul UE? Nu ştim încă. Oricare ar fi obiectivul, România nu poate lăsa să treacă acest moment unic al Preşedinţiei la Consiliul UE sperând doar că va trece repede, mizând doar pe profesionalismul diplomaţilor şi experţilor noştri. Trebuie ca politicul să aibă o strategie pentru fiecare din aceste puncte care trebuie aprobate de instituţiile competente, prezentate public şi, mai ales, negociate coerent la nivel european.

România poate deveni astfel mai puternică, mai respectată, mai sigură pe sine în Uniunea Europeană. Ţara noastră poate face aceste lucruri respectând valorile, cutumele şi tradiţiile europene, fiind de fapt fidelă propriei sale identităţi pro-europene. Cunosc aceste elemente pentru că, timp de aproape doi ani, pe parcursul procesului de pregătire, am implicat sute de experţi şi mii de persoane din toată ţara cu ocazia consultărilor cetăţeneşti privind viitorul Uniunii Europene. Sunt absolut convins că toţi sunt dispuşi să ajute ca acest mandat să fie unul de succes pentru România.

De aceea, rămân fidel crezului meu că Preşedinţia României la Consiliului Uniunii Europene nu trebuie să facă obiectul unor dispute politicianiste. Este mai mult decât atât – este un mandat al României, un moment care aparţine fiecărui cetăţean şi o etapă esenţială în parcursul european al ţării noastre. De aceea când am vorbit de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene am vorbit de un mandat centrat pe cetăţean şi posibilitatea de a genera un plus de coeziune în jurul sentimentului că suntem cu toţii responsabili în faţa celor pe care îi reprezentăm. Acest lucru pare că s-a uitat. România europeană are însă nevoie de toţi. Sper ca toate energiile pozitive din societate să fie folosite pentru reuşita #RO2019EU. Sunt convins că avem capacitatea să avem un mandat reuşit în fruntea Consiliului UE. Mult succes, România!

www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorBogdan Chiriţoiu, despre prevenţie şi amenzi: Biserica se chinuie de 2.000 de ani să ne îndrepte, dar fără să ai şi o bâtă nu îi corectezi pe oameni

PoliticTanase Stamule: O grămadă de guguștiuci comentează pe Facebook despre faptul că a picat moțiunea

EconomieBogdan Chiriţoiu, despre prevenţie şi amenzi: Biserica se chinuie de 2.000 de ani să ne îndrepte, dar fără să ai şi o bâtă nu îi corectezi pe oameni

ExternAlexandru Grumaz: Marea Neagră, de la „lac rusesc“ la spaţiu de securitate al Europei

EvenimenteMarius Geanta, la Oncology Data Summit

CulturaIoan-Aurel Pop: Eminescu – valoarea absolută a culturii româneşti

SocialSever Voinescu: Ghidul Andrei Șerban

MoldovaIulian Chifu: La Chişinău – majoritate de coaliţie, fără cheie de control şi fără frâne



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe