Premierul României, Victor Ponta,  a acordat in exclusivitate un interviu ziarului Jurnal de Chisinau. In cadrul interviului Victor Ponta susţine că România rămâne un suporter ferm al destinului european al Republicii Moldova şi că Guvernul pe care îl conduce va întreprinde toate eforturile pentru a sprijini direct perspectivele de integrare europeană şi doar la nivel politic. De asemenea, oficialul a promis că Guvernul pe care îl conduce va înlătura rapid disfuncţionalităţile birocratice care sunt un impediment în respectarea termenului de cinci luni pentru redobândirea cetăţeniei române de către basarabeni.

– Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei a intrat în vigoare în aprilie 2009. Ordonanţa prevede ca, în termen de cinci luni de la depunerea actelor, să se poată redobândi cetăţenia română. Când va fi respectat acest termen privind obţinerea cetăţeniei României?

Politica României în acest domeniu şi condiţiile de obţinere a cetăţeniei române rămân neschimbate. Suntem conştienţi de faptul că, procedural, există dificultăţi birocratice în demararea acestui proces, dar este la fel de important ca autorităţile române să respecte cerinţele legislaţiei naţionale şi europene în acest domeniu. În privinţa disfuncţionalităţilor birocratice, vă pot asigura că Guvernul pe care îl conduc are toată disponibilitatea pentru a le rezolva rapid!

– Ce se va întâmpla, în opinia Dvs., când jumătate din populaţia RM va avea cetăţenia română?

Nu îmi place să fac speculaţii. Din punctul meu de vedere, viitorul Republicii Moldova nu poate şi nici nu trebuie să fie decis din afară. Din perspectiva guvernării democratice, cetăţenii moldoveni trebuie să decidă care este agenda şi care sunt priorităţile politice ale Republicii Moldova. Redobândirea cetăţeniei române este o reparaţie istorică, un angajament pe care vrem să îl onorăm.

– Există mai multe puncte de vedere asupra perspectivei relaţiilor dintre RM şi România. În ultima vreme însă, printre politicienii de pe ambele maluri ale Prutului pare să câştige teren ideea că statele noastre „se vor întâlni în Europa”. Dvs. pe ce poziţie vă aflaţi? Cât de reale sunt şansele de a ne întâlni în Europa?

Automat, procesul de aderare este unul laborios, care presupune un proces de reformare amplă a instituţiilor. În acelaşi timp însă, aşa cum a arătat-o şi recenta întrevedere dintre reprezentanţii celor două guverne, vă pot spune că România este un suporter ferm al destinului european al Republicii Moldova şi că vom face toate eforturile posibile pentru ca experienţa noastră în calitate de stat candidat să poată fi valorificată cu succes de către Chişinău. Credem în perspectivele de integrare europeană ale Republicii Moldova şi vom face toate eforturile posibile pentru a le sprijini direct – inclusiv prin ajutor direct şi sfaturi în sfera tehnică, nu numai la nivel politic.

– Cum priviţi efortul Moscovei de „reintegrare” a statelor din spaţiul postsovietic? Cum ne poate ajuta România să diversificăm sursele de energie şi să diminuăm dependenţa energetică de Rusia? De ce durează atât de mult realizarea proiectelor de interconexiune a reţelelor energetice dintre RM şi România?

Nu ştiu dacă discuţia despre factorul energetic trebuie să fie neapărat o discuţie de geopolitică. Diversificarea aprovizionării cu energie este un obiectiv firesc al oricărei ţări şi este totodată un principiu de politică energetică europeană. În ceea ce priveşte cooperarea energetică dintre România şi Republica Moldova, guvernele noastre şi-au stabilit ca priorităţi realizarea cât mai rapid posibil a gazoductului Iaşi-Ungheni, a interconexiunilor prin liniile electrice aeriene Fălciu-Goteşti şi Suceava-Bălţi. Vom coopera îndeaproape pentru a face progrese, cu sprijinul UE,  în realizarea unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte, cuplarea sistemului de energie electrică din Republica Moldova la sistemul european ENTSO-E.

– A trebuit să treacă 20 de ani ca România să devină al doilea ca mărime partener economic al RM. Ce mai stă în calea relaţiilor noastre economice? De ce durează atât de mult pentru investitorii români să treacă Prutul?

Trebuie să avem în vedere că situaţia economică şi politică de acum 20 de ani era una relativ nefavorabilă dezvoltării relaţiilor dintre cele două state. România a trecut la rândul ei printr-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, pe măsură ce reformele cerute de trecerea la economia de piaţă au fost implementate. Impactul crizei economice globale şi europene probabil că a avut un efect defavorabil şi asupra disponibilităţii companiilor din România de a se angaja în investiţii în afara ţării. Vreau însă să vă asigur că dezvoltarea relaţiilor economice dintre România şi Republica Moldova este o prioritate pentru guvernul pe care îl conduc şi că vom face toate eforturile posibile ca să încurajăm creşterea schimburilor economice bilaterale. Reuniunea la nivelul conducerii celor două guverne are tocmai rolul de a identifica cele mai bune instrumente prin care putem să stimulăm mai multe investiţii în Republica Moldova dar şi proiecte comune, de o parte şi de alta a Prutului sau destinate altor pieţe, proiecte realizabile prin implicarea deopotrivă a capitalului din România şi din Republica Moldova.

– Domnule prim-ministru, aţi afirmat: „Republica Moldova are cel mai înrăit avocat, în persoana mea, în privinţa eliminării regimului de vize”. În acest context, care vor fi acţiunile întreprinse de România pentru a sprijini obiectivele pe care şi le-a propus guvernarea de la Chişinău?

Din punctul meu de vedere, precum şi din perspectiva oficialilor europeni, Republica Moldova a făcut deja paşi importanţi în direcţia eliminării regimului de vize. Raportul prezentat la finele lunii iunie de către comisarul Malmstrom arată că Republica Moldova a îndeplinit condiţiile legislative aferente Planului de Acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize. Este însă important ca aceeaşi seriozitate să fie prezentă şi în a doua etapă a Planului, care priveşte implementarea efectivă. De aceea, ne propunem demararea unor proiecte comune prin intermediul celor două ministere de externe, care să poată sprijini consolidarea capacităţii instituţionale a Republicii Moldova pe acest domeniu şi care să faciliteze acest proces de implementare extrem de complex. Voi continua să susţin această cauză!

– Este posibilă aderarea RM la UE în condiţiile în care conflictul transnistrean rămâne nesoluţionat?

Suntem încrezători că, dacă Republica Moldova va continua în acelaşi ritm eforturile de reformare instituţională şi de adaptare a cadrului legislativ la exigentele europene, perspectivele aderării devin semnificative. Semnalele primite de actuala guvernare de la Chişinău din partea Uniunii Europene sunt deosebit de încurajatoare şi acestea ne fac şi pe noi optimişti. Pe de altă parte, sunt încrezător că rezolvarea pe termen mediu a problemelor care afectează astăzi Republica Moldova este posibilă.

– Unele forţe politice din RM se pronunţă pentru semnarea unui tratat de bază şi a unui tratat de frontieră între Bucureşti şi Chişinău. Guvernarea USL a considerat că relaţiile dintre RM şi România trebuie construite în baza unui parteneriat special, care să faciliteze parcursul european al RM. Cum va reacţiona guvernarea USL la ideea unui tratat de bază?

Aşa cum au arătat-o ultimele luni, România este un suporter ferm al dorinţei Republicii Moldova de integrare şi de dezvoltare. Cred că relaţiile dintre cele două state sunt strânse şi cred că acţiunile României subliniază că Republica Moldova poate conta, cu încredere, pe sprijinul şi pe încrederea noastră. Există un parteneriat politic concret şi foarte solid între cele două state şi el trebuie continuat. Consolidarea cooperării directe şi sistematice dintre guvernele noastre este o expresie concretă a acestui parteneriat cu vocaţie europeană. Cred că este foarte important să demonstrăm că rezultatele acordurilor, proiectelor bilaterale concrete şi deschiderii efective pe care o avem şi la Bucureşti şi la Chişinău pentru această relaţie specială de parteneriat să se exprime în rezultate benefice pentru cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.

Interviu preluat din Jurnal de Chișinău