Matei Bogdan
Publicat în 27 ianuarie 2021, 13:28 / 314 elite & idei

Violeta Alexandru: O lună activă de vacanță parlamentară. Pentru un subiect care mă interesează, munca

Violeta Alexandru: O lună activă de vacanță parlamentară. Pentru un subiect care mă interesează, munca

Pentru mine, această vacanță parlamentară (care se apropie de final) a fost una activă. Am mers în țară, în comune și orașe din regiunile țării, aflate mai aproape sau mai departe de municipiile reședință de județ, în zone mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate. Am ales, la începutul anului, tema integrării pe piața muncii a beneficiarilor de ajutoare sociale – apți de muncă. Acum am putut să mă ocup așa cum am dorit să documentez subiectul. După ce am început să documentez, inspirată de demersurile anterioare ale colegului meu, deputatul Florin Roman, tema a fost preluată și a ajuns pe agenda publică. Din punctul meu de vedere, câteva măsuri sunt obligatorii. Am ales să ridic subiectul în atenția publică cu o altă abordare – una axată pe sprijin pentru muncă, din mai multe motive, între care a contat și evaluarea mea că se pot obține rezultate în acest sens. Și aici #sepoate. Asta este ceea ce mă interesează.
30-40% dintre beneficiarii de ajutoare (170 000 în medie pe lună) ar putea fi integrați în muncă. Chiar este o țintă realist iar eu lucrez pe indicatori de performanță. Se poate, cu implicare (unii ar spune efort dar depinde de cum ești dispus să privești lucrurile) din partea asistenților sociali din primărie și, obligatoriu, din partea angajaților AJOFMurilor. AJOFM ar trebui să cunoască angajatorii din județ și cum apar oferte de muncă potrivite să caute asistenții sociali și să își unească “forțele” sprijinind persoanele despre care vorbim. AJOFMurile ar trebui să cunoască nevoile angajatorilor, asistenții sociali ar trebui să le cunoască bine pe cele ale beneficiarilor. Nu vor suna singuri beneficiarii de ajutoare sociale ca să se programeze la un interviu pentru un loc de muncă. Unii dintre ei nici nu au încredere că ar putea mai mult.
Doar retragerea VMG pentru cei apți de muncă, 142 ron, nu rezolvă lucrurile. Am văzut realitatea din teren. Oamenii se încadrează la alte categorii de sprijin din care supraviețuiesc: de ex. alocația pentru susținerea familiei, ajutoare pentru încălzire. Se încadrează.
Nu acopăr pe nimeni care a dat 142 ron (VMG) unui om apt de muncă fără să muncească în comunitate sau care nu avea scutire valabilă din care să rezulte că nu poate să muncească. Scutirile sunt altă discuție. Și tot așa, dezbaterea despre cui i se întrerupe VMG se extinde. Nu am pretenția, deși am mers mult în țară, că am fotografia întregii Românii; unde nu sunt acte doveditoare (funcție de cât de extinsă este evaluarea) sunt sigură că se vor lua decizii ferme la nivelul acelor primării. Cel mai bine este să discutăm pe baza rezultatelor evaluărilor Inspecției Sociale de la MMPS, aflate în plină desfășurare.
Munca în comunitate (curățenie este ceea ce fac!) nu trebuie să fie obiectivul ultim ci integrarea lor pe piața muncii. Cheia este la DAS (Direcția/Serviciul de Asistență socială a/al Primăriei) și la AJOFMuri. Succesul nu este ținerea lor în activități de curățenie la primărie și în comunitate pentru 142 de ron. Munca în comunitate trebuie să fie, eventual, o etapă de tranziție. Dacă nu avem altă optică, aici vom fi și peste 5 ani.
Recunosc că sunt mai interesată de următoarele aspecte: oamenii să muncească și să aibă un salariu pentru munca lor. Dacă oamenii sunt apți de muncă și sunt oferte de muncă (despre care am văzut că există la AJOFMuri doar că le privim ca pe niște date statistice într-un calculator) atunci să abordăm problemele de fond:
1️⃣ astăzi, mulți beneficiari de ajutoare sociale nu au educația minimă necesară pentru a intra într-un program de calificare. Cu implicare – se poate rezolva! Pregătire tip program A doua șansă; a mai fost programul, știm ce trebuie făcut pentru completarea studiilor lor primare.
2️⃣ nu au calificare. Cu implicare – se poate rezolva! Standardele ocupaționale aferente meseriilor pe care le pot presta trebuie să fie făcute. Nu sunt.
3️⃣ calificarea lor trebuie făcută la locul de muncă, tip ucenicie. Fondurile disponibile pentru formarea forței de muncă trebuie acordate direct angajatorilor, ei știu cel mai bine ce nevoi de formare forță de muncă au. Un om format de el, de angajator, este un om de care nu se desparte ușor.
4️⃣ la AJOFMuri trebuie listate (cu protejarea datelor cu caracter personal) toate persoanele apte/în căutarea unui loc de muncă, cu informații detaliate despre ceea ce pot să muncească iar accesul firmelor la aceste informații trebuie să fie liber. Angajatorii caută forță de muncă. Sunt primii care sunt interesați să îi găsească. Ei nu văd AJOFMurile ca fiind sursa acestor informații utile și nici nu o consideră instituția care să le faciliteze, cât mai puțin birocratic, acces la forță de muncă.
Sunt domenii de activitate în care angajatorii au disponibilitate să investească în pregătirea viitorilor angajați. AJOFM nu a fost gândită ca o agenție de plăți sau ca depozitar al unor baze de date. Oamenii buni de acolo trebuie să aibă încredere în ei că pot fi competitivi doar dacă oferă serviciile de care este nevoie în piață. Avantajul de a fi o instituție publică lipsită de grija finanțării pentru susținerea activității este un fals avantaj.
Acestea sunt concluziile mele de etapă. O lună activă de vacanță parlamentară. Pentru un subiect care mă interesează, munca. Mulțumesc beneficiarilor cu care am vorbit, autorităților publice locale și naționale, angajatorilor cu care am stat mult de vorbă. Urmează o nouă etapă – toată experiența de la firul ierbii se transpune în proiecte de decizii pe care le voi înmâna autorităților sau le voi prelua în amendamente.
Din localitățile din Vâlcea, spre București. Zi plină.
Mihaela Andreianu, mulțumesc.

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe