Printre atâtea fumigene, țineți minte indicatorul acesta care arată că planul de exit din distanțarea socială este unul serios: teste-teste-teste! Dacă planul respectiv prezintă o strategie în detaliu care are în centru testarea => e treabă serioasă și gândită. Altfel sunt fumigene și cercele .Există 4 mari categorii de teste prin care se poate detecta coronavirusul. Cele care detectează dacă ești infectat ACUM (teste moleculare RT-PCR) care sunt precise dar necesită multe resurse. Sunt singurele teste cu adevărat solide în prezent. Noi în România avem mare nevoie să creștem capacitatea de testare moleculară: nu doar aparatura, dar și personal suficient și spații fizice suficiente (pentru că e nevoie de circuite pentru asta). Orice ar spune autoritățile, NU AVEM ÎNCĂ SUFICIENTĂ CAPACITATE de testare de acest tip pentru a o folosi într-o strategie de exit. Asta nu înseamnă că nu putem crește această capacitate. Dar e nevoie repede de așa ceva. Ce se face concret pentru asta?Celelalte 3 categorii de teste care pot fi folosite pentru coronavirus sunt fie în dezvoltare (adică nu sunt disponibile încă pentru folosire în masă), fie nu sunt încă suficient de precise. Testele serologice rapide (care identifică anticorpii, practic îți spun dacă ai fost infectat) merită o mențiune specială. În prezent sunt foarte multe disponibile pe piață, dar la fel de multe sunt țepe. Nu sunt suficient de bune! Astfel de țepe și-au luat englezii, spaniolii, unele state americane care au cumpărat milioane de bucăți care s-au dovedit ulterior a fi foarte proaste. E motivul pentru care Germania a început să-și producă singură astfel de teste serologice și va începe în mai o serie de 3 studii epidemiologice pentru a aprecia dimensiunea răspândirii virusului în populația. Primele rezultate ale studiilor germane vor veni în iunie. (Vorbim de studii cu design corect, nu fumigene în care se testează preferențial doar în orașul condus de un primar cu care e prieten un domn profesor.)Precizia testelor serologice rapide este foarte importantă dar greu de apreciat de cei care nu sunt de meserie. O explicație relativ simplă: un test care dă greș în 5% din situații spunând că de fapt omul testat a avut coronavirus deși nu a avut (fals pozitiv) nu e suficient de bun. De ce? Pentru că dacă în comunitatea testată avem 5% din oameni cu adevărat infectați cu coronavirus, înseamnă că la testarea întregii comunități vom avea la fel de mulți fals identificați, ca și corect identificați. E un simplu joc al numerelor mari.Dar asta nu înseamnă că precizia acestor teste serologice rapide nu va crește în viitor. Mai avem și alternativa testelor rapide moleculare, dar acolo apare și o chestiune financiară: ele pot fi efectuate doar pe aparatura anumitor companii.Astăzi foarte mulți lucrează la îmbunătățirea calității acestor teste și ar fi excelent ca autoritățile române să urmărească permanent evoluția în domeniu ca atunci când apare ceva suficient de bun să fim printre primii care le vom avea. Ele sunt cheia întoarcerii rapide la o viață economică normală , ele sunt cel mai important element în perioada post-restricții.