Economia este prinsă în mrejele aşa-numitului fenomen de dezintermediere (engl.: deleveraging) care se manifestă din toate părţile: nu numai prin reducerea creditării la nivelul sistemului bancar, ci şi prin scăderea cheltuielilor bugetare pentru investiţii, iar peste toate BNR şi-a ales tocmai această perioadă pentru măsuri prudenţiale de restric­ţio­nare a creditului în valută pentru companii, spune Răsvan Radu, preşedinte executiv al Uni­Cre­dit Ţiriac Bank – una dintre puţi­nele bănci care continuă să raporteze creşteri ale stocului de credite.

„În loc ca marile proiecte de infrastructură să fie generatoare de creştere, investiţiile guvernamentale scad – adică avem încă o formă de deleveraging, pe lângă cea din sectorul bancar. Sunt alte zone de cheltuieli unde pot fi făcute reduceri înainte de a fi sacrificate investiţiile. Din punct de vedere macroeconomic lucrurile arată bine, dar nu e la fel de bine şi în structura economiei, la nivelul companiilor. Con­su­mul merge neîncetat în jos, determinând şi trendul descedent al creditării. Dacă nu e încredere, nu e nici cerere. Cererea fiind mică, şi nevoia de investiţii private este redusă.“

Conform execuţiei bugetare pe şase luni, cheltuielile de capital au scăzut cu 10% faţă de anul trecut, în timp ce creditul privat s-a redus cu peste 6% în termeni reali.