de Lucian Isar

Cand afli că România a mai reuşit o mare „performanţă“ şi anume să crească în medie cu 1,5% din 1991 şi până acum, nu poţi să nu te bucuri.

E clar că am fost ghidaţi de „profesionişti”.

Nu mai este nici un dubiu. Ar trebui măcar decoraţi.

Cu schimbări de regim, fără schimbări de regim, cum ar dori specialiştii să dezbată, rezultatul este impresionant.

Nici să vrei şi nu obţineai atât de puţin.

Pentru o economie aflată atât de departe de frontiera tehnologică globală chiar este o performanţă să progresezi atât de încet.

În economie există o serie de experimente numite sugarscape în care entităţile ce populează un teritoriu se numesc automatoni şi pot lua doar un numar limitat de decizii, conform unor reguli date.

Pornind de la dotarea anului 1990, puţine strategii şi automatoni ar putea sa obţină o creştere medie sub 1,5% pe an.

Acest text a fost publicat şi pe blogul personal.