Readiness– ceea ce noi am traduce prin calitatea de a fi pregătit/promptitudine– acesta este conceptul asupra căruia se va concentra summitul NATO de la Cardiff, conform lui Anders Fogh Rasmussen, Secretarul General NATO. Vă recomandăm să urmăriţi desfăşurarea evenimentelor pentru a înţelege mai bine cum se vor rearanja chestiuni esenţiale  pentru viitorul alianţei şi al securităţii internaționale.

Între timp, Radu Magdin, unul dintre cei 15 tineri desemnaţi să facă parte din Grupul de Lucru al Liderilor Emergenţi NATO şi CEO-ul companiei de comunicare Smartlink ne-a acordat din timpul său şi ne-a împărtăşit din expertiza sa,  răspunzându-ne la câteva întrebări referitoare la subiect.

Tip: La baza companiei conduse de Radu Magdin stau următoarele concepte:pasiune, entuziasm, profesionalism şi inspiraţie; răspunsurile sale din acest interviu se încadrează perfect.

Care credeţi că vor fi principalele coordonate ale Readiness Action Plan-ului care se va adopta în cadrul reuniunii NATO de la Cardiff?

Radu Magdin: Cred că se va pune mai mult accentul pe viteza rapidă şi pe forţa aferentă de disuasiune decât pe un angajament clar cu privire la baze militare mari în Estul Europei. Mai degrabă văd o discuţie despre brigade rapide, care să poată fi desfăşurate în câteva ore decât obţinerea acordului politic pentru instalarea unei baze de 10.000 oameni în Polonia. Şi asta nu pentru că noi, Esticii, nu vrem asta, ci pentru că o parte din Vestici nu vrea să supere Rusia. Rusia ştie asta şi ne poate exploata slăbiciunea internă, fără a depăşi o limită însă, care ar duce la un front unit împotriva ei, dincolo de sancţiunile economice.

De ce are nevoie NATO de un plus de readiness?

Radu Magdin: NATO are nevoie de un asemenea plan căci lumea în care trăim e mai alertă ca oricând, şi îmbină ameninţări convenţionale, gen tancuri la câteva zeci de kilometri de graniţa NATO, cu ameninţări hibride, care necesită la rândul lor un răspuns atât rapid cât şi coordonat, gen un atac cibernetic asupra infrastructurii tale critice, în timp de noapte. Practic, fără accentul pe o pregătire reînnoită, dai sentimentul că, deşi teoretic eşti un gigant, cineva te poate lua prin surprindere serios. Riposta rapidă, ca realitate dar şi ca percepţie, este, aşadar, cheia pentru disuasiune.

Care credeţi că vor fi alte direcţii generale asupra cărora se va cădea de acord în cadrul summitului, în ceea ce priveşte reconfigurarea alianţei şi a rolului acesteia?

Radu Magdin: Extinderea nu e pe masă, la actualul summit, primează consolidarea. Tema este, să nu uităm, construirea stabilităţii într-o lume imprevizibilă. În primul rând, vom discuta situaţia din Afghanistan, în al doilea rând, vor fi analizate implicaţiile pe termen lung ale crizei dintre Rusia şi Ucraina şi cum afectează aceasta securitatea colectivă a Aliaţilor. În al treilea rând, şi aici legătura cu tema summit-ului este foarte clară: adaptarea NATO la noile riscuri şi provocări într-o lume devenită instabilă de pe urma conflictelor regionale, statelor eşuate, terorismului şi atacurilor informatice.

Găsiţi asemănări între summitul NATO de la Cardiff ce urmează să aibă loc în septembrie şi summit-ul NATO  de la Roma din noiembrie 1991, când alianţa s-a reinventat, definindu-şi un nou concept strategic?

Radu Magdin: Da, pot fi asemenate la capitolul moment cheie de restartare a Alianţei, trăim cu adevărat un moment istoric, rămâne de văzut cum acţionăm. În ceea ce priveşte conceptul strategic, Summitul de la Lisabona din 2010 l-a definit bine.

Finally, it will always be all about the money… . O redefinire a organizaţiei se traduce şi prin asta. Ce implicaţii financiare ar trebui să comporte procesul de reconfigurare al NATO pentru statele membre?

Radu Magdin: E mai simplu decât pare: îndeplinirea obligaţiilor existente până la acest moment, referitoare la cei 2% din PIB alocaţi bugetului pentru apărare.

Care va fi principalul mesaj politic pe care îl va comunica alianţa la nivel internaţional prin această redefinire a rolului său? Rusia ce va înţelege? Ce ar trebui să înţeleagă?

Radu Magdin: Alianţa va comunica faptul că e consolidată intern şi pregătită să răspundă provocărilor externe. Rusia înţelege foarte bine pe moment şi dificultăţile şi posibilităţile acestui proces. Întrebarea este dacă va fi dispusă să depăşească o limită după care nu va exista dubiu cu privire la coeziunea membrilor Alianţei, sau doar se va juca cu limitele noastre, obţinând victorii de etapă.

Rasmussen a mai spus la Copenhaga o chestiune foarte interesantă şi plastică: Security is like insurance: to have the best insurance, you have to pay the premium. We are now facing a new security situation, and the premium has gone up. Cât de mult şi în ce termeni a crescut preţul acestei poliţe de asigurare?

Radu Magdin: Nu cred că e atât o chestiune de mărire a notei de plată, cât mai degrabă a celerităţii în contextul apariţiei pericolului. Daca e să fac la rându-mi o comparaţie: chelnerul vine mai repede dupa notă, căci a luat foc bucătăria. Dacă nu ardea ceva în bucătărie, poate că beam şi mâncam liniştiţi mai mult, fără gândul imediat la nota de plată, fără a ne gândi să ne căutăm prin buzunare imediat.

Unde şi cum aţi încadra România în toată această ecuaţie?

Radu Magdin: Noi suntem bine spre, posibil, foarte bine; în sensul în care, avem bunăvoinţă, creştem încet şi sigur, după posibilităţi, bugetul alocat apărării, şi suntem perfect conştienţi, cel puţin la nivel de specialişti dacă nu de clasă politică, cu privire la situaţia din regiune. Aşadar, avem informaţie şi interes direct ca NATO să fie puternic şi prezent în regiune; în plus, avem disponibilitate faţă de parteneri şi în special faţă de SUA. Putem juca un rol cheie în regiune, însă nu ştiu cât înţelegem noi cât de mare poate fi acest rol. Eu aş spune doar atât: Polonia nu e la Marea Neagră, noi suntem, iar Marea Neagra e cheie pentru Rusia…

Ce comunică în prezent şi ce ar trebui să comunice România pe plan internaţional în calitate  de furnizor important de securitate în Europa de Est?

Radu Magdin: Nu comunică mult, transmite mai degrabă mesaje de consum intern decât extern. Din acest punct de vedere, suntem mult în urma polonezilor, care au comunicat foarte puternic de la începutul crizei din Ucraina, încercând să îşi  impună punctul de vedere asupra Alianţei; rezultatele lor au fost mixte dar impresia artistică rămâne, s-au remarcat la capitolul PR. Noi am fost mai discreţi, mai o vizită la un F16, mai un vas USS în portul Constanţa, şi ceva mesaje în context, nu însă ceva integrat şi nu ceva care să denote faptul că ne asumăm un leadership, pe faţă, în zonă.

În octombrie va avea loc o altă mare schimbare la nivel NATO, organizaţia va avea un nou secretar general, pe Jens Stoltenberg. În ce măsură credeţi că va afecta acest lucru procesul de redefinire strategică în care se angajează NATO?

Radu Magdin: Este adevărat, însă să nu uităm că noul Secretar General nu are cum să se îndepărteze de la mandatul oferit, pentru perioada următoare, de summit-ul din septembrie. Pot exista nuanţe, dar în esenţă Secretarul General e un ambasador combativ mai mult decât un policy maker, ţările membre stabilesc drumul, el conduce maşina alianţei, însă viteza şi stilul de condus diferă de la un şofer la altul, desigur.

Cum evaluaţi, pe scurt, mandatul lui Anders Fogh Rasmussen în cadrul NATO?

 Radu Magdin: Foarte activ a fost domnul Rasmussen şi trebuie felicitat pentru asta; contextul i-a oferit, în ultimul an, şi posibilitatea de a arăta ce poate, ce calităţi de lider are. Mi-a părut mereu energic, diplomat, dar cu mesaje ferme, un lord şi un luptător în acelaşi timp, combinaţia perfectă.

Sursa: http://www.ir-report.ro/index.php/interviuri/323-despre-summitul-nato-cu-radu-magdin-lider-emergent-al-aliantei