Cine vrea să dezvăluie ilegalităţile comise de compania la care lucrează sau pe care a părăsit-o poate face acest lucru la Consiliul Concurenţei, sub protecţia anonimatului.

Vi s-a întâmplat să fiţi martorii unei nereguli comise de compania la care lucraţi sau aţi lucrat, să vreţi să daţi în vileag acest lucru, dar să vă temeţi că veţi fi identificat şi vă veţi pierde locul de muncă? Ştim, se numeşte turnătorie şi în mintea românilor nu sună prea bine, amintind de fosta Securitate comunistă. Totuşi, în secolul al XXI-lea, acest lucru poate contribui la dezvoltarea economiei, iar tehnologia ajută la păstrarea unui anonimat absolut. Şi vom vedea cum.

Până acum, investigaţiile Consiliului Concurenţei cu privire la activităţi care ar fi putut distorsiona mersul firesc al economiei durau ani întregi şi se ajungea chiar şi la situaţia în care, la aflarea verdictului, opinia publică nu mai ţinea minte nici ce a determinat declanşarea anchetei şi nici cine sunt autorii. Autoritatea de concurenţă a venit astfel cu o idee nouă la noi în ţară, dar care este de mult timp folosită în alte părţi: o aplicaţie pe site-ul instituţiei pentru cei care vor să dezvăluie neregulile la care sunt martori în companiile lor, aplicaţie numită „platforma avertizorilor de concurenţă”.

Doar pentru persoanele fizice

„Acesta este un program de încurajare a persoanelor care doresc să contacteze şi să informeze autoritatea de concurenţă cu privire la posibile încălcări ale legii concurenţei”, a declarat, pentru Q Magazine, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului.

Potrivit acestuia, platforma se adresează doar persoanelor fizice, cărora li se asigură anonimatul, dacă ei doresc asta.

40 de milioane de euro reprezintă totalul amenzilor date în 2014 de Consiliul Concurenţei, dublu faţă de 2013.

205 milioane de euro este cea mai mare amendă din istoria Consiliului Concurenţei, dată companiilor petroliere pentru cartel.

„Din sesizările astfel primite de Consiliul Concurenţei vor fi reţinute doar acele elemente considerate relevante din perspectiva unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă. Ceea ce ne interesează este calitatea informaţiei pe care o primim şi mai puţin sursa care ne-o furnizează, de exemplu un angajat sau fost angajat al unei companii, sau motivaţia acesteia. Valabilitatea şi credibilitatea informaţiei urmează a fi verificate cu alte surse alternative pentru a evita situaţia în care suntem induşi în eroare”, a mai spus Chiriţoiu.

Avertizorul nu poate fi identificat şi nu există posibilitatea ca autoritatea de concurenţă sau o altă autoritate să identifice persona respectivă, atât timp cât aceasta doreşte să rămână anonimă. Oricum, nu vă aşteptaţi la cine ştie ce recompense, pentru că persoana care aduce informaţii nu este remunerată.

Soluţia tehnică este furnizată de o companie din Danemarca, SecWay Solution Whistleblower, şi este găzduită de un centru de date  tot din Danemarca (Azero A/S). Cât a costat? Sub 5.000 de euro, ne mai spun cei de la Consiliul Concurenţei, adăugând că platforma este funcţională din 27 ianuarie şi până acum s-au primit în jur de 25 de sesizări prin această modalitate.

Întâlniri cu anchetatorii

Instrumentul a fost preluat de la alte autorităţi de concurenţă care promovează un astfel de sistem informatic, cum ar fi Danemarca şi Germania, care au platforme dedicate special acestui tip de interacţiune. Informaţiile transmise către platforma online şi datele stocate pe server sunt criptate. În plus, platforma este activă în permanenţă şi poate primi mesaje cu un număr nelimitat de caractere.

Aplicaţia este simplă, este practic un ecran în care avertizorul descrie ce nereguli vrea să transmită. Ca detalii tehnice, mai spunem că informaţia odată accesată de cei de la Consiliul Concurenţei se şterge automat şi nu se creează niciun back-up. Avertizorul trebuie să se logheze cu parola personală şi are două posibilităţi: să scrie fără a solicita răspuns de la Consiliul Concurenţei sau să solicite acest răspuns. Dacă s-a solicitat răspuns, Consiliul Concurenţei va transmite un indicativ care să permită identificarea topicului, în eventualitatea unei corespondenţe ulterioare. Cel care a făcut avertizarea se poate întâlni ulterior cu inspectori ai Concurenţei, pentru a le preda documente sau a le da mai multe informaţii, fie personal, fie prin interpuşi, de exemplu printr-un avocat.

În prezent, aplicaţia este gestionată de Serviciul Carteluri, prin persoane care sunt atenţionate prin SMS ori de câte ori se primeşte un mesaj pe platformă.

Politica de clemenţă

Oricum, ideea Consiliului Concurenţei de a afla informaţii de la alţii despre neregulile companiilor nu este nouă: legislaţia prevede aplicarea politicii de clemenţă pentru companiile care oferă informaţii în timpul anchetelor. Diferenţa este, însă, că această politică de clemenţă se aplică doar persoanelor juridice, adică firmelor şi companiilor, iar persoanele fizice nu puteau până acum să facă acest lucru.

Prima companie care contactează autoritatea de concurenţă şi îşi recunoaşte participarea la cartel şi aduce dovezi privind înţelegerea respectivă nu va primi nicio amendă. Pentru un al doilea membru al cartelului, care aduce informaţii suplimentare, amenda se reduce cu 30%-50%, iar pentru următorul, cu 20%-30%. De ce o companie ar aplica la clemenţă? Mai devreme sau mai târziu, participanţii la un cartel sunt depistaţi, iar companiile riscă amenzi foarte mari, de până la 10% din cifra de afaceri.

De exemplu, compania Foserco, din grupul american Weatherford, a adus dovezi privind modul în care, împreună cu încă patru companii, urmau să se împartă lucrările de foraj pentru care Romgaz urma să organizeze licitaţii publice, stabilind dinainte câştigătorii licitaţiilor şi modul în care urmau să acţioneze. Forseco nu a fost amendată, deoarece a cooperat cu Consiliul Concurenţei. În schimb, celelalte companii din această scenetă au primit amenzi piperate: Dafora – 3.970.208 lei (885.278 euro), Foraj Sonde Craiova – 3.910.477 lei (871.959 euro), Foraj Sonde Târgu Mureş – 3.730.788 lei (831.892 euro) şi Upetrom 1 Mai – 1.356.825 lei (302.545 euro).

Un alt caz care a plecat de la denunţul unei companii a relevat un cartel de 11 firme pe piaţa taxiurilor, iar cel care a reclamat neregulile a fost achitat, chiar dacă a participat la cartel.

Aşadar, iată că turnătoria, cu tot răsunetul ei negativ în memoria celor care au apucat ani buni de comunism, poate fi aplicată benefic în capitalism şi poate duce la sancţionarea celor care încalcă legile economice şi păgubesc consumatorii.

qmagazine.ro