Am avut ocazia să fiu prezent la Chişinău, la 25 de ani de la celebrarea declaraţiei de Independenţă faţă de Uniunea Sovietică, şi am constatat că Republica Moldova este mai divizată ca niciodată. Independenţa a fost decisă cu mai bine de doi ani înainte, când revenirea la românism şi renaşterea naţională nu au mai putut fi stăvilite de sovietici, iar Sovietul Suprem al RSS Moldovenească a votat revenirea la grafia latină, la limba română, la tricolor şi la imnul „Deşteaptă-te Române”.

Apoi drumul spre declaraţia de Independenţă a trecut prin denunţarea, la Chişinău, dar şi la Moscova, a Pactului cunoscut sub numele de Ribbentrop-Molotov (în fapt Pactul Hitler-Stalin, după numele comanditarilor care au împărţit Europa dintre ei în sfere de influenţă şi au călcat în picioare graniţe, ţări şi suveranităţi, aşa cum Rusia încearcă astăzi să o facă din nou).

Independenţa Republicii Moldova a însemnat desprinderea de URSS. Aşa a fost gândit iniţial, ca primul pas spre unire, spre reîntregirea neamului românesc, prin lichidarea consecințelor anexei secrete a Pactului ruso-german. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova faţă de URSS este relevantă şi astăzi pentru că statuează şi consacră glotonimul limba română – din păcate, nu şi etnonimul de român – şi pentru condamnarea Pactului Molotov- Ribbentrop, din 23 august 1939. E de ştiut pentru istorie că, în noaptea precedentă adoptării Declaraţiei de Independenţă, documentul se numea Declaraţia de Reîntregire şi titulatura a fost modificată la cererea trimisului Preşedintelui Ion Iliescu, cel care semnase, cu nici o lună mai devreme, Tratatul de bază cu Uniunea Sovietică, cu nici o jumătate de an înainte de dizolvarea acesteia.

http://www.evz.ro/republica-moldova-scindata-in-convulsii-gata-sa-dea-in-clocot-la-25-de-ani-de-independenta-pulsul-planetei.html