O soluție elegantă și incluzivă la problema manualelor școlare ar putea fi manualele digitale în format open source. Resurse educaționale deschise, așa se numesc (RED în română, OER în engleză).

Fiind în format open source, ele pot fi traduse sau adaptate de profesori și elevi fără nicio problemă, astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor unei școli (sau chiar ale unei singure clase). Ai astfel o multitudine de manuale între care să alegi, plus libertatea de a adapta manualul ales la nevoi specifice.

Mai mult, manualele fiind digitale scapi de nenorocita problemă a ghiozdanelor care nu pot fi cărate decât de halterofili. Și, fiind open source, sunt distribuite gratuit, astfel încât ajung și la copiii din medii defavorizate.

În felul ăsta respecți și libertatea profesorilor, a elevilor și a părinților, și nevoia de incluziune (mai ales că intrăm într-o epocă în care o țară devine cu atât mai dezvoltată cu cât are mai mulți oameni educați).

Dar, stai! Soluția asta e prea bună, prea de secolul XXI. România o să-și digitalizeze învățământul abia prin 2089, la presiunea UE (care doar astfel va permite României aderarea la spațiul Schengen II), în ciuda opoziției feroce a Coaliției pentru Învățământ Tradițional (COIT), care va considera digitalizarea și formatul open source niște manevre satanice prin care neuro-marxiștii vor să controleze lumea și să distrugă ordinea naturală.
https://www.facebook.com/sorin.cucerai?hc_ref=ARQBqrr1O2Pv_pfMPc39fyIyUizHVw7hilhHROXOGlT_QUWlzTeZbdL4vH7RxONNew0&fref=nf