Undeva, într-un oraș din România, un grup de români brilianți, modești și necunoscuți, pregătesc culegerea de informații militare pentru războaiele duse de Alianța Nord Atlantică, formată din 28 de țări. Q Magazine a stat de vorbă cu ei.

ÎNCEPUTURILE

Din avion, cu  câteva minute înainte de aterizarea pe aeroportul Oradea, am văzut răsfirate pe pajiști  mai multe turme de oi. La câțiva kilometri distanță, Centrul de Excelență HUMINT-NATO de la Oradea este furnizorul cel mai important, la nivelul Alianței, în domeniul intelligence-ului militar. România rămâne țara paradoxurilor și a extremelor. Tocmai de aceea este atât de fascinantă.

Știam despre performanțele ofițerilor de la Oradea de mulți ani. La nivelul comandamentelor NATO, expertiza lor este recunoscută și esențială. Mai mult decât atât, în urmă cu zece ani când s-a luat decizia înființării HCOE (Humint Center of Excellence), domeniul culegerii de informații din surse umane, chiar dacă exista la nivel conceptual și doctrinar, era puțin dezvoltat organizațional chiar în cadrul unor țări membre NATO.

11 insurgenți, inclusiv trei lideri, capturați de soldați români

19 capcane descoperite și dezamorsate

23 de morți și peste 100 de militari răniți în timpul misiunilor

România, care a excelat mereu în domeniul Intelligence-ului, a identificat potențialul și a arătat disponibilitatea organizării unui Centru de Excelență la nivelul NATO. Românii au înțeles că spectrul amenințărilor este dinamic și că în ciuda dezvoltării altor domenii ale culegerii de informații (SIGINT, IMINT etc), ne confruntăm cu noi provocări de securitate  al căror element fundamental este dimensiunea umană în care HUMINT devine cheia. Progresul tehnologic fără precedent a permis dezvoltarea unor sisteme de culegere de informații din ce în ce mai sofisticate.

Cu toate acestea, misiunile actuale și potențiale ale Alianței dovedesc că a culege informații de la om rămâne o necesitate critică pentru comandanții NATO în orice tip de misiune. Ideea înfiinţării unui centru de excelenţă poate să vină din două direcţii: fie NATO – ca urmare a identificării unor lipsuri în cadrul capabilităţilor de care dispune-, fie una dintre naţiunile aliate-ca urmare a unor iniţiative demarate la nivel tactic, operaţional, strategic sau chiar politic. În oricare dintre situaţii, suportul între cele două entităţi – NATO şi naţiunea (naţiunile) –  trebuie să fie mutual, iar iniţiativa trebuie să găsească adepți în rândul cât mai multora dintre țările membre.

În cazul HCOE, Grupul de Coordonare pentru Informaţii al Autorităţilor Militare NATO (NMAICG) a identificat mai multe deficienţe în construcţia unei capabilităţi funcţionale HUMINT în NATO. Era nevoie de  o abordare coerentă şi structurată din partea naţiunilor aliate și România și-a asumat rolul de-a furniza atât o doctrină unitară, cât și implementarea ei. Colonelul Eduard Simion, care conduce HCOE de la început, ne-a explicat cum s-a născut acest proiect: „Informaţiile militare reprezintă unul dintre domeniile ţintă ale transformării în NATO, alături de dezvoltarea conceptuală şi experimentarea, instruirea privind doctrina şi procedurile standard NATO, precum şi opţiunile de asigurare a cercetării şi integrării unor concepte viitoare.

Centrele de Excelenţă NATO, în ansamblul lor, vin în întâmpinarea necesităţilor transformării (dispunând, în acest sens, de mijloacele şi expertiza necesară), fiind încurajată înfiinţarea lor în domenii de nişă, care necesită energii suplimentare în definirea și dezvoltarea în cadrul NATO a unor noi dimensiuni. Un astfel de domeniu, a cărui dezvoltare a fost considerată necesară din perspectiva conflictelor asimetrice, caracteristice începutului de secol, este şi culegerea de informaţii din surse umane și Romania a constatat că aici putea  adăuga plus valoare.”

Experiența militarilor români, la toate nivelurile, în misiuni NATO din Kosovo și Irak a fost esențială. Ei au înțeles nu doar vectorii transformării- procesul de planificare, lecţiile învăţate şi bunele practici desprinse din acţiuni concrete (operaţii, exerciţii, experienţa acumulată în cadrul proceselor funcţionale), ci și pilonii transformării-analiză şi lecţii învăţate, doctrină şi standardizare, dezvoltare conceptuală şi experimentare, educaţie şi instruire.

190 de misiuni ale militarilor români sub egida NATO în cadrul ISAF

Aproximativ 25.000 de militari au participat la misiuni din Afganistan, în rotații de câte șase luni, în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, pluton și personal de Stat Major.

„Participarea noastră în teatrele de operații alături de trupele aliate a fost cel mai important avantaj pentru armata noastră națională.Aceste experiențe ne-au pregătit pentru orice și mai mult decât atât ne-au antrenat capacitatea de a învăța lecții. Informația dobândită în timpul unui conflict poate rămâne o lecție identificată. Numai dacă produce transformare devine o lecție învățată și noi asta am perfecționat din perspectiva HUMINT, la nivelul NATO”, spune Simion. În anul 2007, la nivelul Direcției Generale de Informații a Apărării s-a luat decizia ca România să propună Alianței înființarea unui Centru de Excelență. Propunerea a fost acceptată. Colonelul Simion spune că motivele pentru care României i s-a încredințat această organizație militară sunt „recunoașterea expertizei în culegerea de informații militare, experiența în teatrele de operații, infrastructura și nu în ultimul rând, voința politică”. „La început, în primul an, nu era nimic aici, era pur și simplu o groapă”, își amintește colonelul, în timp ce mergem pe aleile Centrului care astăzi are mai multe corpuri cu săli de curs, amfiteatre, terenuri de tenis sau baschet, hotel militar ultradotat și un poligon de antrenament.

„Informația dobândită în timpul unui conflict poate rămâne o lecție identificată. Numai dacă produce transformare devine o lecție învățată și noi asta am perfecționat din perspectiva HUMINT, la nivelul NATO”.

Eduard Simion

„Am început demersurile pentru acreditare si activare ca Organizație Militară Internațională; apoi, împreună cu echipa inițială, am lucrat la dezvoltarea organizației cu tot ce înseamnă asta: infrastructură, resursa umană, fundamentarea legală a funcționării-duală, națională și NATO-; am conturat viziunea și strategia de dezvoltare, am construit  programul de lucru; am dezvoltat baza relațională și conectarea la fluxurile instituționale ale transformării în NATO. La început, efortul nostru financiar a fost de cca 5 milioane de euro. Ulterior, investiția a crescut, însă ni s-au alăturat și alte țări care participă precum Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Turcia și SUA. Acum, după aproape 8 ani suntem deja consolidați în cadrul rețelei centrelor de excelență ale Alianței.

Marea provocare a NATO, astăzi, este transformarea și reconfigurarea de la un statut orientat către lupta contra insurgenței spre zona de război clasic”, spune Simon.

RĂZBOIUL CONVENȚIONAL NU VA DISPĂREA

Dacă analizăm evoluția conflictului din Syria, observăm că toate forțele implicate au acționat conform standardelor unui război clasic. Colonelul Simion este mai sceptic decât futuriștii care prevăd că războiul viitorului se va purta mai mult neconvențional și spune că, fără a neglija și aceste proiecții, Alianța Nord-Atlantică trebuie să se contureze puternic pentru a fi capabilă de un război convențional.

HUMINT: Lecții învățate din război