Publicat în 27 noiembrie 2017, 15:43 /
64 elite & idei
Barbu Mateescu: Revoluția și victoria sa
1. Acest text are drept subiect confruntarea dintre două stări de fapt din România. El explică originile celor două stări de fapt, trăsăturile lor precum și motivele pentru care una dintre ele, și anume Revoluția post-industrială, se va impune în mod inevitabil.
2. Ca să știm unde ne aflăm ca societate și spre ce ne îndreptăm trebuie să înțelegem de unde venim.
3. O țară nu este definită doar de nume, granițe sau steag ci mai ales demodelul civilizațional căruia îi aparține. Cum este organizată economia țării respective? Cum se realizează accesul la resurse (private sau comune) ? Cine îl controlează? Cine exercită puterea și care sunt obiectivele celor care exercită puterea? Care sunt valorile cetățenilor din țara respectivă? Răspunsurile la aceste întrebări definesc – direct sau indirect – toate aspectele fundamentale ale vieții cetățenilor din națiunea respectivă, de la calitatea drumului între două localități sau gradul de frecventare al ceremoniilor religioase până la modalitățile favorite de petrecere a timpului liber sau frecvența și subiectele protestelor stradale.
4. Orice tentativă de înțelegere a României este condamnată să eșueze atâta timp cât nu este atins subiectul modelelor civilizaționale din România și, pe cale de consecință, a faptului că ele se află într-un conflict dezechilibrat (forțele implicate fiind inegale). Practic, România realizează o tranziție rapidă, dar nu foarte ușoară, de la un model civilizațional la altul.
5. Unul din cele două modele civilizaționale este global, posedând – e adevărat – caracteristici locale dar care au o relevanță secundară. Celălalt model civilizațional, cel pe cale de a pieri, este unul prezent doar în România și în alte câteva țări din sud-estul Europei precum și din fosta Uniune Sovietică. Caracteristicile locale ale celui de-al doilea model sunt definitorii pentru înțelegerea sa.
6. Originea modelului civilizațional pe cale de prăbușire este o tranzițieanevoioasă, înceată și incompletă: urbanizarea României. Începând cu 1947, rolul principal în această tranziție îl are sistemul comunist. Din considerente ideologice și economice, el încearcă să creeze un proletariat urban numeros și dedică o parte majoră a energiei sale acestui proiect. Cu excepția Albaniei, Republica Socialistă România era în 1989 cea mai rurală țară din lagărul comunist, 47% din populație locuind la sat (situația din alte țări comuniste: Polonia 39%, Bulgaria 34%, Ungaria 34%, URSS 27%, Cehoslovacia 25%1). Acest rezultat poate fi caracterizat drept un eșec.După patru decenii de comunism, aproape jumătate de țară trăia în afara fluxurilor de viață moderne, chiar conform definiției sistemului comunist pentru „modernitate”. În plus, multe din localitățile urbane ale României erau orașe doar cu numele, stilul de viață fiind în continuare rural pe formă și mai ales pe fond.
7. În consecință, ce model civilizațional aveam în 1989? Unul cu patru caracteristici fundamentale:
– fusese construit de sistemul comunist românesc, ceea ce implica după 1965 un naționalism acerb, cu tente majore de xenofobie. Independența mentală sau financiară nu erau încurajate. Datorită absenței reformismului intern, economia românească era cea mai centralizată și mai puțin liberalizată din tot lagărul comunist. Statul era principalul actor al vieții sociale și economice. Societatea civilă era non-existentă.
– integra modelele de comportament personal și social ale lumii rurale – unde se aflau aproape jumătate din locuitori.
– avea vagi tipologii industriale. Primau formulele de organizare ierarhică a societății. Televizorul era principala sursă de informare (nota bene: vector de comunicare unidirecțional și care obligă receptorul la pasivitate).
– era balcanic, ceea ce colorează și afectează toate cele trei trăsături de mai sus: mediul rural era de subzistență (nu prosper precum în Ungaria sau Polonia), eficiența industrială era mică (nu precum în R.D.G. sau Cehoslovacia), comunismul prelua sau se mula pe rețelele de patronaj existente din epoca pre-modernă. Normele informale jucau un rol egal culegea oficială. Mica corupție era acceptată, în special în numele supraviețuirii crizei alimentare de la final de regim.
După cum arată și paragraful de mai sus, cele patru elemente se influențau reciproc. (O analiză detaliată a interacțiunii dintre ele întru formarea imaginii complete a modelului civilizațional nu-și găsește locul aici). Să denumim acest model, pe scurt, ‘CRIB‘: Comunismul Ruralo-Industrial Balcanic.
8. În 1989 modelul CRIB era singurul cunoscut de cea mai mare parte a populației. Ion Iliescu are succes în ultimul deceniu al secolului trecut întrucât propune un CRIB „cu față umană„, adică capabil să răspundă nevoilor economice ale populației într-o mai mare măsură decât cel precedent, pre-1989. Propunerile ne-CRIB, adică cele care porneau de la sisteme de valori ne-comuniste sau ne-balcanice, sunt privite de marea parte a societății drept exotice și prea riscante. Incapacitatea evidentă a economiei românești de a livra beneficii populației la nivelul dorit duce la eșecul lui Iliescu și al partidului său din 1996.
9. Opoziția post-1989 față de CRIB a avut mai multe surse. Cele mai importante trei au fost inițial:
a) dorința generică de sincronizare cu Vestul;
b) antipatii față de o componentă sau alta a mesajului CRIB, în special în zonele ne-balcanice ale României;
c) intenția de a recupera modelul civilizațional pre-CRIB, cel din perioadele interbelică și antebelică.
Un al patrulea izvor de opoziție față de CRIB își face simțită prezența după 2000, devenind din ce în ce mai important cu fiecare scrutin iar acum un fluviu. În acest moment, este cea mai importantă forță din economia românească și, când și dacă decide să se activeze, din politica românească. Nu mai urmează lideri carismatici, ci generează anti-eroi2 (ex. Klaus Iohannis sau Nicușor Dan). Degajă o energie puternică, atât de puternică încât forțează partidele politice să o urmeze și să reacționeze la ea, mai degrabă decât să o controleze sau să o coordoneze. Această forță este Revoluția post-industrială.
10. Revoluția este în principal una tehnologică, dar influențează direct sau indirect toate aspectele vieții de zi cu zi și toate domeniile de activitate ale societății. Revoluția nu este în principal una politică, dar are și forme de manifestare politică – secundare pentru Revoluție și care nu reprezintă principalul său front de acțiune.
http://sociollogica.blogspot.ro/
Ultima ora:
ObservatorIlie Pușcaș: Tehnologia blockchain devine un pilon strategic pentru economia viitorului
PoliticRadu Burnete: Mark Rutte a transmis astăzi un mesaj foarte clar – România are aliați pe care se poate baza. Dacă România este atacată, 31 de state vor sări în apărarea ei
EconomieGruia Stoica: Electroputere VFU Pașcani, parte a GRAMPET Group, câștigă pentru a treia oară în fața STB, în procedura de atribuire a contractului de tramvaie pentru București
ExternCristian Andrei: Câteva facts despre alegerile de ieri din US, care ne arată lucrurile un pic mai nuanțate
SocialStefan Radu Oprea: Profesor pentru o oră!
EvenimenteCristian Sporis:🚀 MoonshotX Edition II Bootcamp – Romania’s first private economic diplomacy platform!
EditorialMarco Badea: New York-ul și-a ales primarul care promite să-l salveze. Zohran Mamdani intră în război cu Trump
CulturaLigia Deca: În domeniul cultural, România continuă să-și protejeze și să-și promoveze patrimoniul, inclusiv siturile de patrimoniu UNESCO
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe