de Dan Sultănescu

Azi noapte, preşedintele Donald Trump a prezentat primul său discurs despre Starea Uniunii, iar momentul a fost tratat cu importanţa corespunzătoare. Cel mai important lider al lumii face o analiză a primului său an ca preşedinte şi lansează semnale cu privire la priorităţile imediate.

Presa din SUA este, evident, profund divizată. Sursele liberale clasice scot în evidenţă greşelile lui Trump, tonul său agresiv faţă de imigranţi, lipsa de referiri la teme sociale sau încearcă să evidenţieze subiectele care nu au fost atinse de preşedinte. În acelaşi timp, presa pro-Trump (cu Fox în frunte), încearcă să evidenţieze mâna întinsă de preşedintele SUA către democraţi pe tema imigraţiei, tonul optimist şi prezidenţial, accentul pe siguranţa Americii şi pe elementele de patriotism. Nu există ton neutru, ci doar partizan, nu există echilibru în relatări, ci mai ales filtre politice.  Presa din Marea Britanie pune accent pe diferenţele dintre elementele de optimism (care nu ţin de Trump, ci mai ales de starea economiei) şi bilanţul personal al preşedintelui american. Apelul la unitate făcut de Trump este prezentat, dar este considerat necredibil.  Australia şi Canada – apelul la unitate este ceva mai vizibil, dar există referiri la deciziile privind Guantanamo. Tonul mai degrabă neutru se regăseşte şi în alte state, precum Italia (interesată şi de referirile la noul “American Dream”).  Presa din Franţa evidenţiază, la fel ca şi unele surse canadiene – tonul negativ al lui Trump faţă de acordul de comerţ propus de UE. Criticile la acest acord se regăsesc şi în presa belgiană.  Presa germană pune accent pe tonul mixt din discurs (apel la compromis şi dialog pe tema imigraţiei, dar ton partizan pe multe alte subiecte), dar şi pe subiecte de politică externă, precum soluţiile legate de Coreea de Nord sau raportările anti-ISIS şi menţinerea Guantanamo.  Presa ţărilor din grupul Visegrad seamănă mai mult cu cea de limba germană, punând accent pe subiecte de politică externă (ISIS/Guantanamo sau Coreea de Nord), dar şi referiri la semnalul despre noul “Vis American” promis de preşedintele SUA. Polonia, Ungaria sau Cehia seamănă destul de mult din acest punct de vedere.  Presa din Rusia şi China se concentrează, fiecare, pe referirile care ţin la propria relaţie cu SUA (reflectând modul în care administraţia Trump a transmis avertismente punctuale către cele două ţări). Presa din Rusia remarcă şi explozia de comentarii de pe Twitter, fapt care arată cât de atentă este presa din această zonă cu privire la evoluţiile din social media. În ambele ţări s-au notat şi referirile la Coreea de Nord.  Presa din Israel este una dintre puţinele care preiau mai ales elemente pozitive din acest discurs, în special referirile la nevoia ca SUA să îşi ajute adevăraţii prieteni din lume, sau cele despre mutarea ambasadei SUA în Ierusalim.  Presa din Turcia preia elemente legate de Guantanamo, dar şi referiri la situaţia personală a soţiei lui Donald Trump (şi modul în care aceasta reacţionează la acuzaţiile de infidelitate lansate la adresa preşedintelui american). Aceste abordări de tip “tabloid” există şi în presa din Cehia, dar şi în presa din Canada.  Românii nu seamănă cu statele din grupul Visegrad, dar nici cu statele din Vest. Presa românească a preluat, similar cu presa din Ucraina sau Bulgaria, două elemente – informaţiile despre renunţarea la Loteria Vizelor, precum şi cele despre Rusia şi China (ca elemente de interes local, prin vecinătatea cu Rusia). Interesul pentru viziunea mai largă privind imigraţia lipseşte (inclusiv abordările legate de noul „Vis American”) ca să nu mai vorbim de abordările geopolitice, despre preocupările SUA legate de UE, de exemplu.