de Ovidiu Nahoi

În Slovacia se pregătește un nou guvern. La alegerile parlamentare de sâmbătă, alegătorii i-au scos din joc pe social-democrații lui Robert Fico. Acesta a dominat în ultimul deceniu scena politică a acestei țări cu 5,5 milioane de locuitori. Alegătorii au dorit o schimbare, dar în ce direcție va fi aceasta?

Pe primul loc, cu 25%, s-a clasat OLaNO (prescurtarea de la ”Oameni Obişnuiţi şi Personalităţi Independente”),  partid condus de Igor Matovič, un bogat om de afaceri din sectorul mass-media.

Acesta a câștigat promițând ample măsuri de combatere a corupţiei, pe fondul furiei populare de după uciderea jurnalistului Ján Kuciak şi a logodnicei sale, Martina Kušnírová, în 2018. Jurnalistul tocmai lucra la o anchetă ce dezvăluia legăturile dintre crima organizată din Italia și oameni din structurile înalte ale statului.

Evenimentul a declanşat cele mai ample proteste antiguvernamentale de după perioada comunistă şi a dus la înlăturarea în 2018 a puternicului şef al social-democraților din Smer-SD, Robert Fico, din funcţia de premier. El a fost înlocuit însă de un apropiat al său, Robert Pellegrini. Regimul și-a schimbat doar fața și a continuat.

Schimbarea era previzibilă încă din martie, când alegerile prezidențiale au fost câștigate de o activistă anticorupție fără experiență politică, Zuzana Caputova. În Slovacia, nemulțumirea mocnește.

Rezultatele alegerilor ne îndeamnă la câteva comentarii. Mai întâi, partidul de guvernământ Smer-SD, teoretic, social-democrat, dar în realitate populist, a obţinut puțin peste 18% din voturi și se pregătește de opoziție.

Vin apoi Sme Rodina (”Suntem o Familie”), o formațiune ultraconservatoare de dreapta, eurosceptică, cu peste 8% și la mică distanță, formaţiunea neonazistă ”Slovacia Noastră”, condusă de Marian Kotleba, care se pronunță fățiș anti-NATO și anti-UE

SaS, un partid libertarian cu accente eurosceptice a depăşit şase procente. Și a mai trecut pragul de 5% și noul partid centrist și liberal ”Pentru Oameni” al fostului preşedinte Andrej Kiska.

Aceasta în timp ce alianţa centristă ”Slovacia Progresistă” a preşedintei liberale Zuzana Caputova a ratat intrarea în Parlament. Campania sa, echilibrată și bazată pe toleranță, nu și-a găsit prea mulți adepți.

O altă premieră după 1990: niciun partid al minorității ungare nu a intrat în adunarea legislativă. Most-Hid, principalul partid care reprezintă interesele minorității maghiare pare să fi plătit prețul apartenenței la coaliția guvernamentală alături de Robert Fico.

Formarea noului guvern se anunţă complicată. Matovič nu poate guverna, matematic, fără o alianță cu populiștii. Dar pentru mulți, și el însuși trece drept populist. El se pronunță împotriva primirii de refugiați, împotriva avorturilor și a extingerii drepturilor pentru comunitatea LGBT.

Este un milionar excentric, care a făcut avere din vânzarea de publicitate media. El și-a făcut renume prin diverse forme de activism, uneori excentrice, sau clipuri de jurnalism cetățenesc.  Timp de un deceniu, el a avut atitudini extrem de critice, dar de această dată va trebui să și livreze.

Analiștii mai remarcă faptul că acum, în parlamentul slovac este reprezentată o singură formațiune cu orientare clar liberală, cea a fostului președinte Kiska. În schimb, adunarea este dominată de formațiuni mai degrabă anti-sistem și este puternic deplasată către dreapta populistă și extrema dreaptă.

Mesajul alegătorilor slovaci a fost foarte clar: ei au cerut o schimbare, o ruptură cu regimul patronat de Robert Fico.

Morala poveștii este însă că, uneori, în urma unui populism corupt poate veni foarte bine un populism anticorupție. Cum spunea un comentator de la fața locului: răul a fost îndepărtat, dar nu se știe dacă va veni binele.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

www.rfi.ro