de Ovidiu Nahoi

De luni, 1 iunie, și-a început activitatea Observatorul European al mass-mediei digitale (pe scurt, EDMO), un proiect finanțat de UE.

Entitatea se află sub conducerea Institutului Universitar European din Florența (Italia)  și are ca misiune crearea și activitarea unei comunități multidisciplinare compusă din verificatorii de fapte, cercetători academici și alte părți interesate cu expertiză în domeniul dezinformării online.

Observatorul va sprijini autoritățile publice responsabile de monitorizarea mass-mediei digitale și de elaborarea de noi politici. Va primi finanțare de 2,5 milioane EUR prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, programul european de finanțare a infrastructurii. Consorțiul include Centrul Tehnologic din Atena (Grecia), Universitatea Aarhus (Danemarca) și organizația de verificare a veridicității informațiilor Pagella Politica din Italia.

Pentru vicepreședinta Comisiei pentru valori și transparență, Věra Jourová, preluată de siteul Comisiei Europene, „dezinformarea devine din ce în ce mai mult o amenințare pentru societățile noastre democratice și trebuie să luptăm împotriva acesteia”.

Și comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a salutat demararea proiectului.

El afirmă că ”ultimele luni ne-au arătat din nou impactul grav și dăunător pe care îl poate avea dezinformarea asupra sănătății, societăților și economiilor noastre”.

Informația, comunicată de Comisie, ca și reacțiile celor doi comisari, ne relevă un aspect pozitiv dar și unul îngrijorător.

Ca să începem cu cel din urmă, observăm că democrațiile occidentale se află în fața unul val organizat de dezinformare, purtat pe rețelele sociale și cu consecințe potențial catastrofale. Mai mult, că ne găsim în fața unei puternice confruntări ideologice cu actori globali ale căror valori sunt fundamental diferite de cele ale democrațiilor occidentale. De altfel, Comisia Europeană a acuzat Rusia, China și Iranul că și-au coordonat eforturile de dezinformare în timpul pandemiei.

Apoi, sumele puse la dispoziție de Uniunea Europeană sunt infime pe lângă cele investite doar de un singur mare actor al dezinformării și anume Rusia. Potrivit datelor din 2018, bugetul Agenţiei de Cercetare în Domeniul Internetului  – așa-numita fermă de troli a lui Vladimir Putin – a fost de peste 35 de milioane de dolari.

Vestea bună este că, după o perioadă întreagă de ezitări, instituțiile europene au înțeles pericolul. Dar mai cu seamă, au înțeles că nu este suficient să ai dreptate. A crede că oamenii vor opta în mod natural pentru adevăr și vor respinge minciuna, fără ca promotorii adevărului să facă vreun efort susținut pentru asta, înseamnă a te legăna într-o periculoasă iluzie.

Și iată că, după un organism totuși restrâns din cadrul Comisiei Europene, acel EUvsDinsinfo, despre care am mai vorbit,  Uniunea merge mai departe și antrenează în această confruntare resursele universităților și think-thank-urilor din mai multe state membre.

Cu acestea, dar și cu eforturile jurnaliștilor și ale organizațiilor neguvernamentale, democrația occidentală încearcă să facă față unei provocări cum n-a mai fost alta.

www.rfi.ro