Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan nevoia digitalizării educației. România se confruntă însă cu mari decalaje la acest capitol. La nivelul Uniunii Europene au fost alocați însă bani pentru reducerea acestor decalaje și pentru o tranziție lină spre învățământul online.

Astfel, există proiecte prin care se alocă resurse financiare pentru copii din medii defavorizate, pentru cadre didactice  și pentru acomodarea părinților cu mediul online.

Bani există, nu există însă proiecte, atrage atenția eurodeputatul, Victor Negrescu, în cadrul unei conferințe privind măsurile pe care le ia UE pentru combaterea efectelor COVID-19.

La nivel european au fost puse la dispoziție resurse consistente pentru trecerea la învățământul online în perioada pandemiei. Problema României este că a ales să nu le folosească, spune eurodeputatul PSD Victor Negrescu, membru în comisia

„România poate astăzi să folosească bani europeni pentru a cumpăra dispozitive conectate la internet. Poate face lucrul acesta. Din păcate, Guverul României a decis să opteze pe alocarea de resurse bugetare naționale pentru achiziționarea de tablete. Vom vedea ce se va întâmpla. E bine că se întâmplă. Sperăm să se întâmple destul de rapid și mai ales ca aceste dispozitive să nu fie doar date copiilor și profesorilor, ci ele să fie dispozitive setate și formatate în așa fel încât ele să devină tablete educaționale pentru copii și strict pentru uzul copiilor și pentru ideea de educație. Asta am reușit noi cu proiectul pe care l-am demarat.

Transformăm tableta în instrument educațional, strict limitat la această chestiune. În momentul de față în România sunt proiecte europene pe zona de educație digitală în valoare de peste 100 de milioane de euro, pe diferite componente, de la educarea și pregătirea profesorilor, proiectul CRED, până la proiecte ce țin inclusiv de achiziționarea de dispozitive conectate la internet pentru profesori. Există finanțări inclusiv pentru crearea unei biblioteci virtuale cu compenențe și cu resurse. Suplimentar există o finanțare din partea Băncii Mondiale de aproximativ 200 de milioane de euro pentru partea de educație și în mod special pentru digitalizare.

Avem inclusiv aici un proiect, ROSE, care deja prinde contur și care are efecte. Chiar recent s-a lansat pe zona aceasta o bibliotecă cu conținut educațional disponibilă gratuit. Sunt soluții de finanțare. Mare problemă e că au trecut deja patru luni de când a început această criză și că aceaste instrumente nu au fost folosite într-o manieră activă pentru a finanța necesitățile noastre, pentru copiii din medii defavorizate, pentru profesori.”

Așadar, bani sunt. Nu sunt proiecte. România mai are însă o problemă. Nu știe exact cine, de ce are nevoie mai exact, mai spune Victor Negrescu.

„Ce voi solicita eu este ca executivul european să monitorizeze atent ceea ce se întâmplă la nivelul fiecărui stat membru în ceea ce înseamnă educație pentru că sunt foarte multe inegalități și discrepanțe, dar și raportări eronate. M-am uitat pe raportările disponibile la nivelul Comisiei Europene și pe cele disponibile la nivelul Consiliului Europei, care se ocupă foarte mult de educație și am văzut în acele raportări că România are, spre exemplu, o platformă națională în domeniul educației și nu avem platformă educațională. România spune că a făcut anumiți pași pe care nu îi vedem în realitate. Cred că ar trebui să existe o corelare a acestor procese.

În programul Semestrul european există niște recomandări specifice pe zona de educație, care sper să fie implementate. Oricum, sunt condiții pentru a accesa banii pe care Uniunea Europeană vrea să ni-i pună la dispoziție pentru relansarea economică. Primul element este să știm câți copii nu au acces astăzi la educație digitală. Ministerul Educației a spus 250.000 pe baza unui sondaj, a unei analize făcute online, în timp ce observatori independenți au făcut un studiu efectiv la firul ierbii care arată că e vorba de 900.000. Dacă ascultăm sindicatele profesorilor sau asociațiile elevilor, ele spun că e nevoie de mai mult de atât. Dacă vrem să facem ceva trebuie să pornim de la realitate și să nu ne mințim singuri.”

Potrivit europarlamentarului înainte de declașarea pandemiei erau țări care se plasau cu mult în spatele României la capitolul educației digitalizată. În ultimele patru luni însă, state precum Bulgaria, Croația sau Slovacia au redus decalajul și s-au folosit de istrumentele puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a trece mai ușor la o educație digitalizată, după cum a explicat eurodeputatul Victor Negrescu. Aceste declarații au fost făcute în cadrul unei conferințe online organizată de biroul Parlamentului European la București, având ca tema acțiunea Uniunii Europene pentru combaterea efectelor pandemiei Covid 19.

www.rfi.ro