Sărbătoarea de astăzi este una a statorniciei și smereniei, după numele celor doi martiri de la Roma. După modul lor de viață însă, aceasta e sărbătoarea celor care se leapădă și sunt iertați, a celor care duc Cuvântul mai departe și sunt lăsați să fie educatori de conștiință și cârmuitori de lume. Destinul lor, misiunea apostolică și martiriul fac din această sarbatoare o lecție despre revelație și iertare. Petru și Pavel sunt ocrotitorii celor privați de libertate. Nu întâmplător, credința lor e cea care poate să îmblânzească rebeliunea spirituală, îndoiala, resemnarea morală și vulnerabilitățile umane. De pe Calea Damascului s-au născut cele mai importante scrieri ale creștinismului. Însă tot pe 29 iunie, iubitorii de literatură sărbătoresc nașterea lui Saint Antoine, un „sfânt” de lume, ale cărui scrieri fac din acest „Terre des Hommes” o cale a îndoielii, a locuirii împreună și a salvării. Vicontele de Saint-Exupéry s-a născut de praznicul Sfinților Apostoli, în urmă cu fix 120 de ani. Pentru el, lumea aceasta va fi mântuită prin ochii și sufletul copiilor, ai Micului Prinț care știe că ești responsabil de orice suflet vrei să îmblânzești. Din paginile lui știm ceva ce scrierile de credință ne-au spus dintotdeauna: „Numai cu inima poți vedea bine, lucrurile esențiale rămân ascunse ochilor”. Nimic mai simplu. Cu ochii inimii sau cu ochii minții, orice suflet vede mai întâi ce îi este mai aproape, apoi ce îi este mai convenabil însă întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, un adevăr îi e dat spre a fi descoperit și purtat.