Sarah O’Connor, o jurnalistă experimentată în privința viitorului muncii, a publicat ieri în Financial Times o analiză prin care atrage atenția faptului că geografia pieței muncii s-a schimbat odată cu pandemia. Mai precis, COVID-19 a schimbat viețile celor care petreceau ore în șir pe drumul către și dinspre locul de muncă. La modul concret, chiar și după perioada de carantină din primăvară, multe companii au preferat să-și lase angajații să lucreze de acasă pentru tot restul anului. Aceste decizii s-au transpus însă și în activitățile firmelor mai mici, care funcționau în strânsă legătură cu marile centre economice din orașe. Acestea din urmă s-au golit, accentuându-se un proces de împrăștiere a oamenilor către locuințele lor din orașe mai mici sau mai puțin aglomerate, delimitându-i astfel de ideea de concentrare în marile aglomerații urbane (https://on.ft.com/32MVjA1).Pe fond, multe businessuri au fost afectate, mai ales activitatea restaurantelor fast-food, spălătoriilor de haine, micilor cafenele și magazinelor din zonele unde până la lockdown se găseau corporatiști. Toate aceste afaceri au fost nevoite să se reorganizeze rapid sau să se închidă. În Marea Britanie, de exemplu, magazinele de sandvișuri și cafenele iau în calcul să își mute activitatea în suburbiile unde locuiesc corporatiștii, pentru că aceștia lucrează acum de acasă. Totodată, Sarah O’Connor precizează că pe termen mediu și lung, dar chiar și scurt în anumite situații, va fi afectată și piața imobiliară, în condițiile în care mulți angajați din orașele mari, precum Londra, New York sau San Francisco, nu vor mai căuta neapărat să locuiască aproape de locul de muncă. Tot ca exemplu, la Londra, creșterea costurilor locuințelor i-a îndemnat pe mulți muncitori să locuiască cât mai departe de centrul orașului, iar un element important îl constituie druratele medii de navetă, care au crescut pe mai multe grupe de vârstă în ultimele două decenii. În graficul de mai jos se poate observa aspectul ăsta. Concret, Londra a înghițit cantități uriașe de cheltuieli publice pentru infrastructură, provocând resentimente în restul țării. Cu toate aestea, navetiștii au fost nevoiți să circule tot cu trenurile sau autobuze supraaglomerate. Indicatorii oficiali de bunăstare au descoperit că londonezii sunt cei mai neliniștiți și nefericiți din țară, iar exemplul ăsta poate fi ușor observat și în alte capitale europene sau mari orașe de pe mapamond.