”Criza a creat oportunitatea integrării accelerate a tehnologiei în învățare. Dacă criza va fi scurtă, sistemul se va întoarce repede la modul în care se făceau lucrurile și înainte. Însă semnul de atenționare la adresa calității muncii și prezenței în învățare a profesorilor va rămâne acolo.

Rolul profesorului se va modifica și modul de formare inițială va ține cont de faptul că cele patru metacompetențe sunt necesare mai întâi cadrului didactic: să fie autonom, să dea dovadă de autodisciplină, să fie orientat către identificarea de oportunități și nu limitat la rezolvarea de probleme, să facă relevante practic cunoștințele pe care le predă.

Dacă vor ține cont de ceea ce știm din neuroștiințe, cu siguranță sistemele de educație se vor orienta mai mult către formarea de metacompetențe. Elevii au nevoie să fie autonomi pentru a gestiona, prin prezență și implicare, învățarea la distanță. Este nevoie de contexte de învățare practică, concretă, cu prezență fizică – timpul petrecut împreună cu alți tineri va avea mai multă valoare dacă este orientat către interacțiuni sociale și către dezvoltarea de abilități practice, de supraviețuire, de adaptare.” – este finalul textului scris de mine în aprilie și cuprins în cea de-a 5-a lucrare din Seria Caiete Documentare, Editura Club România, intitulată „Calitatea vieții”, în coordonarea lui Stoian Marius, Csibi Magor și Gratian Mihailescu.

Mulțumesc pentru invitație, LMA Club România la aniversarea de 9 ani! Eu nu voi fi acolo, din motive obiective, deși tare tânjesc după evenimente cu oameni reali, față în față.