Sondajele de opinie arată o tendinţă crescătoare a interesului populaţiei pentru vaccinare, a precizat Marius Geantă, Preşedinte şi Co-fondator, Centrul pentru Inovare în Medicină, care consideră că nu se putea face mai mult din punct de vedere al comunicarii: „Informarea oamenilor de către specialişti dă rezultate. Eu cred că mixul dintre campania de comunicare, ofertă şi realitate este unul foarte bun”.

În opinia sa, suntem in punctul în care, odată cu autorizarea vaccinului produs de Astra Zeneca, peisajul se complică. În ceea ce priveşte ideea de precizie, domnia sa subliniază că, la începutul discuţiilor, se vorbea despre o perioadă de 8-12 ani necesară pentru producerea unui vaccin împotriva Covid 19, pentru că, până acum, nivelul de eroare trebuia luat de la capăt de câteva ori, gradul de precizie nefiind atât de ridicat ca în prezent.

Această precizie trebuie înţeleasă în două moduri – profilul de reacţii adverse şi eficacitatea, conform specialistului. Acum este clar că lucrurile se mişcă mult mai repede. Marius Geantă a adăugat: „Mai este un tip de inovaţie care ţine de secvenţierea virusului.

Dacă am fi aplicat acelaşi time line pentru SARS acum 15-17 ani, studiile preclinice cu vaccinurile anti Covid ar fi trebuit să înceapă în toamna anului 2020 în loc de primăvara lui 2020, adică am câştigat circa şase luni în comparaţie cu precedenta epidemie. Designul a durat doar câteva ore, datorită tehnologiilor, puterii de calcul, softurilor utilizate etc. Mai este o componentă care este la fel de importantă – birocraţia. Am avut o situaţie în care Agentia Europeană a Medicamentului a dat recomandarea pozitivă pentru autorizarea condiţionată a vaccinului Phizer şi, ulterior, pentru cel de la Moderna, în câteva ore. Înainte dura câteva săptănâni. (…) Există proceduri care înainte durau peste 70 de zile, iar acum au fost efectuate în două zile. (…) Toate aceste aspecte se adună. Încă dinaintea aprobării vaccinurilor, Comisia Europeană s-a implicat în negocierea acestora. (…) Cetăţenii români au putut beneficia de vaccin în acelaşi timp cu cetăţenii oricărei alte ţări europene. Dacă România nu făcea parte din UE, acum nu puteam vorbi de o campanie de vaccinare de succes şi nici măcar de o campanie de vaccinare începută”.

Doctorul Marius Geantă consideră că lucrurile ar trebui să mergă puţin mai departe şi pe componenta de testare: „Avem nevoie de un sitem unic la nivelul UE care să facă această supraveghere epidemiologică, folosind toate aceste tipuri de teste şi toate mecanismele. Este adevărat că trebuie conectate entităţi din toate statele membre, dar avem şi libera circulaţie a virusului, cu sau fără mutaţie, şi acest lucru va contiua”.

www.bursa.ro