Analistul politic Iulian Chifu a vorbit, în cadrul conferinţei MAS „Cum răspundem la crizele de securitate naţională?”, organizată în format online, pe 16 februarie, despre rezilienţă şi rezistenţă în domeniul securităţii şi despre modul în care criza de coronavirus a scos la iveală diverse falii ale societăţii la care anterior lumea nu era atentă.

„Criza a testat capacitatea instituţională a statului, dar nu numai asta, ci, la nivel individual, capacitatea de a te adapta la un context de criză, care este extrem de complex”, a punctat analistul Iulian Chifu.

Cât despre criza provocată de pandemie, Iulian Chifu a precizat:  „În general, o criză de această magnitudine – care este structurală, atinge mai toate domeniile – este una care accelerează fenomene preexistente – le introduce în spaţiul de criză – sau adânceste falii preexistente, în orice caz, revelează noi crize. În acelaşi timp, provoacă şi crize secundare. (…) Putem vorbi, spre exemplu, despre impactul tehnologiei şi al social media asupra  omului, societăţii şi politicului, pe care poate l-am văzut mai puţin, pentru că schimbările sunt foarte lente în timp; sunt acoperite de activităţile curente şi de crizele de zi cu zi. În momentul în care a apărut pandemia, aceste probleme au sărit în aer, mai ales că toată lumea a fost mutată din postura office în postura de a fi în faţa calculatorului, acasă (…)”, a punctat acesta. 

Iulian Chifu: În pandemie, am avut o criză de leadership

„La capitolul crizelor secundare am avut crize de leadership. Am avut o prăbuşire a tuturor guvernelor şi liderilor populişti de peste tot, inclusiv în Statele Unite. De ce? Pentru simplul motiv că, în situaţii de criză de această factură, nu mai este totul doar despre vorbe, este nevoie de acţiune. Ca să fii credibil în comunicare, să ai legitimitate, trebuie să aduci din spate expertiza, profesioniştii, elitele (…)”, a transmis Iulian Chifu. Drept urmare, încrederea populaţiei în raport cu liderii guvernelor a fost foarte redusă, ducând la apariţia semnelor de întrebare, a adăugat analistul.

Cu toate acestea, Iulian Chifu a precizat că, în cazul societăţilor în care nu există astfel de falii, iar structura politică este coerentă, campaniile de propagadă nu ar putea să creeze probleme.

Rezilienţa presupune, acum, în primul rând, încredere

„Rezilienţa presupune, acum, în primul rând, încredere. Construcţia încrederii este dificilă şi trece printr-o reformă majoră a clasei politice şi a modului de a face politică în statele democratice. (…) În spaţiile autoritare, situaţiile sunt de-a dreptul dramatice. În Federaţia Rusă, de exemplu, este nevoie de o nouă geopolitică spre noua lume, care s-a polarizat în raporturile China-Statele Unite, pentru a putea să gestioneze o asemenea nouă geopolitică, în care nu mai eşti egalul super puterii şi nu mai contează câte sute de arme nucleare mai ai – nu că nu contează, nu contează în noul context, odată ce există capacitatea de a intercepta cu viteza luminii orice purtătoare de armă nucleară – discuţia despre relevanţa armelor nucleare scade în mod dramatic. Iar aici suntem la nevoia de încredere, de creştere a zonei de expertiză, de reformare a clasei politice şi a leadership-ului, pentru că acestea sunt principalele ingrediente care duc la rezilienţă, la încrederea publicului societăţii, a cetăţenilor în liderii politici”, a punctat Chifu.

Vorbind despre implicarea militarilor în gestionarea pandemiei şi despre cum au fost privite aceste schimbări de către populaţie, acesta a subliniat: „Toate instituţiile sistemului securităţii naţionale sunt instituţii de sprijin cel puţin în situaţii de criză pentru cel care este titularul. De exemplu, nu poţi să ceri într-o situaţie pandemică să lucreze în această direcţie altcineva decât medicii, dar, în niciun caz, numai medicii. În cazul de faţă, cred că aportul venit din zona militară, din zona uniformelor, a fost de bun augur în toate cazurile. În primul rând, a fost vorba de intervenţii pe termen scurt. A fost vorba de intervenţii calificate în raport cu tipul de ameninţare despre care vorbim (…).

Iulian Chifu a fost consilier prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă, în perioada 2011-2012, iar mai apoi consilier prezidenţial pentru afaceri strategice şi securitate internaţională, până în 2014. A fost consilier pentru politică externă, securitate şi apărare în Senatului României, în perioadele 2007-2011 şi 2016-2020. Este profesor universitar de relaţii internaţionale şi studii de securitate la SNSPA şi preşedinte al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, din 2014.

https://monitorulapararii.ro/