Prin inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor de la nivelul UE, România mai are la dispoziție, până în 2023, aproape 300 milioane de euro, a afirmat luni eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), criticând o intenție a Guvernului de a sprijini financiar tinerii care studiază în străinătate care ar putea crea diviziune și nemulțumire în rândul studenților din țară.

“Există bani pentru toți tinerii români: atât pentru cei care se întorc în România după studiile realizate în străinătate, cât și pentru cei care studiază în țară. Avem bani la Bruxelles pe care îi putem cheltui până în 2023 pentru proiecte care privesc inserarea tinerilor pe piața muncii (indiferent în ce țară au studiat), dar din acești bani România a cheltuit abia 2% în șapte ani. Intenția Guvernului de a oferi sprijin financiar studenților care-și urmează studiile în străinătate i-a nemulțumit pe o parte din cei care studiază în țară. Din păcate, această divizare este nu doar inutilă, ci și total contraproductivă”, a spus Crețu, într-o reacție pe Facebook.

Fost comisar european, Crețu a spus că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a mobilizat, la nivelul întregii Uniuni Europene, resurse financiare considerabile pentru a oferi sprijin direct tinerilor care nu sunt încadrați profesional și a subliniat că în timpul Comisiei Juncker a fost accelerată implementarea acestui program prin suplimentarea prefinanțării acordate statelor membre cu aproape 1 miliard EUR.

“Prin această inițiativă, România mai are la dispoziție, până în 2023, aproape 300 milioane EUR. Din păcate, în șapte ani s-a reușit cheltuirea a mai puțin de 6 milioane EUR (2% din acești bani)“, a subliniat europarlamentarul român.

Fondurile la care face referire Corina Crețu fac parte din programul financiar multianual 2014-2020 în cadrul căruia României și celorlalte state membre li se aplică regula “N+3” prin care sumele alocate pot fi accesate cu până la trei ani după încheierea ciclului financiar anterior.

https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FCorinaCretuEU%2Fposts%2F2579179488897809&width=500&show_text=true&appId=655891964785046&height=765

Corina Crețu a invocat și raportul Comisiei Europene privind Garanția pentru tineret, care subliniază că în cazul României rămân un număr semnificativ de provocări: mai ales în ceea ce privește parteneriatele cu angajatorii, monitorizarea în timp a măsurilor luate, precum și urmărirea atentă a atingerii indicatorilor necesari.

“Cu alte cuvinte, nu s-a lucrat suficient la îmbunătățirea capacității de angajare”, a mai punctat ea.

“Același raport – pentru anul 2020 – indică faptul că procentul de tineri care nu urmează o formă de învățământ, de formare sau nu sunt pe piața muncii se situează la 14,5% – unul dintre cele mai ridicate procente din UE. Așadar, România are la dispoziție toate instrumentele de care are nevoie pentru a sprijini tinerii români – atât pe cei care studiază în țară, cât și pe cei care studiază în străinătate. Totul depinde de modul în care Guvernul României va înțelege să folosească cele 300 milioane EUR pe care încă le avem la dispoziție“, a continuat Crețu.

Eurodeputatul a mai afirmat că în calitate de membru al Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă din Parlamentul European (EMPL) va urmări modul în care evoluează acest subiect și va încuraja și pe mai departe România să utilizeze toate aceste oportunități care pot realmente contribui la stoparea pierderii de specialiști în diferite domenii.

www.caleaeuropeana.ro