Ca la orice aparitie prematura, nu stii exact daca e cazul sa transmiti felicitari, cat mai degraba sa fii precaut si ingrijorat. Cam asa si eu cu aceasta carte, “smulsa” cumva impotriva vointei mele, care lucram de ceva ani buni la un roman. Nu pot jubila. Poate doar sa rasuflu usurata ca s-a terminat travaliul si tematoare pentru ce va urma. A iesit un volum de poezie cam greu digerabil. probabil maximul de vulnerabilizare la care am ajuns vreodata in poezie. A fost o carte foarte greu de scris si simt ca e si tare greu de citit. Coperta ii apartine artistului plastic Vitalie Coroban caruia ii multumesc ca a inteles esenta. In cateva saptamani in librarii.