Eurodeputatul PLUS Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European în implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență a ținut un discurs la prima sesiune plenară la Strasbourg de la începutul pandemiei, unde eurodeputații au dezbătut cele 27 de Planuri Naționale de Redresare și Reziliență ale tuturor statelor membre UE. 

Parlamentul European a votat, în această sesiune plenară, o rezoluție la care eurodeputatul este  co-semnatar, cu comentarii generale despre procesul de evaluare a planurilor.

„În calitate de coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, privesc cu recunoștință în urmă, la tot ceea ce am realizat, împreună, în decurs de un an. Am vorbit în numele a 450 de milioane de cetățeni europeni într-o singură voce și am reușit să lansăm cel mai mare instrument financiar creat vreodată de Uniunea Europeană”, a transmis Dragoș Pîslaru. 

„Dorința mea este ca, peste trei ani, să privim cu toții către această facilitate și să o vedem drept o moștenire de succes. Dar pentru a realiza acest lucru, statele membre trebuie să respecte niște principii solide pentru care Parlamentul European în general și noi, grupul Renew Europe în special, am luptat în timpul negocierilor”, a adăugat acesta. 

În discursul său, eurodeputatul a subliniat că toate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență cer responsabilitate democratică. În acest sens, Parlamentul European își va exercita pe deplin dreptul de control până la sfârșitul acestui instrument, iar acest proces va implica și va folosi experiența tuturor statelor membre UE. 

„Numai împreună cu toți reprezentanții cetățenilor UE putem transforma această facilitate în rezultate”, a mai spus el. 

Potrivit eurodeputatului, cele 27 de planuri naționale trebuie să genereze valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene. 

„Am creat șase piloni de reforme și investiții pentru a încuraja convergența economică, coeziunea socială și teritorială în întreaga UE. Putem face acest lucru numai dacă reformăm și investim în toți cei șase piloni.

În final, acesta a amintit că Mecanismului de Redresare și Reziliență fost creat pentru generația următoare.

„Copiii și tinerii trebuie să fie întotdeauna la baza planurilor noastre. Pentru ei am făcut acest plan și despre asta este această rezoluție. Le datorăm un viitor decent, durabil, digital și prosper”, a conchis Dragoș Pîslaru,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – bazat pe reforme și investiții – a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până la 31 decembrie 2023 și puse în aplicare până la 31 decembrie 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. Din cele 29,2 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi, iar 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Comisia Europeană la dobânzi avantajoase.

www.caleaeuropeana.ro