România trebuie să fructifice fondurile europene alocare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Cadrul Financiar Multianual pentru componenta de digitalizare, care reprezintă soluția pentru eficientizarea statului, a transmis europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D), membru al Comisiei pentru bugete (BUDG) din Parlamentul European și al echipei care a negociat bugetul Uniunii Europene pentru anul 2022.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, acesta a subliniat că ”o digitalizarea eficientă ar însemna ca toate aspectele din viața noastră să fie mai ușoare și mai ușor de accesat.”

”Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul pe care, de multe ori, mulți români îl critică pe bună dreptate pentru că statul român este greoi în modul în care acționează și reacționează la diferite situații. O digitalizare eficientă ar însemna ca toate aspectele din viața noastră să fie mai ușoare și mai ușor de accesat. Am folosit cuvântul ușor pentru că este elementul central care, de multe ori, este ignorat atunci când vorbim de digitalizare la nivelul instituțiilor statului.  Asta înseamnă concret să plătești taxele liniștit din fața calculatorului, să poți interacționa cu orice instituție dând un mail sau folosind o aplicație dedicată, ca toate datele tale referitoare la formarea ta, veniturile tale să îți fie accesate printr-un simplu click, să ai un cont individual, să vezi ce se întâmplă cu copilul tău, să poți să îți accesezi datele bancare. Foarte multe date din viața noastră de zi cu zi în așa fel încât lucrurile să fie simple și predictibile”, a detaliat Victor Negrescu.

În viziunea sa, este nevoie de o abordare strategică pentru ca aceste lucruri să se întâmple, adică ”să folism tehnologie compatibilă atunci când facem investiții în materie.”

Victor Negrescu a punctat în acest context că România dispune de resursele financiare și că ”foarte multă lume vrea să ne ajute”, făcând referire la finanțările europene.

”Avem bani pentru asta. Avem minimum 20% din PNRR care merg către componenta digitală, avem fonduri dedicate digitalului privind toate aspectele sale în noul ciclu de finanțare european. Trebuie doar să gândim acest proces. Avem foarte mulți bani și anul viitor. Am negociat bugetul pe anul 2022. Am reușit o suplimentare a bugetului de aproape jumătate de miliard de euro pentru anul viitor și avem sume suplimentare pe zona aceasta de digital, de cercetare, de educație, de inovație și cred că trebuie să fructificăm în mod special anul viitor tot ceea ce înseamnă aceste oportunități europene. Este un an cheie și pentru banii europeni din ciclul financiar și pentru PNRR (trebuie să contractăm 70% din sume). 2022-2023 reprezintă perioada pentru a face acest lucru”, a făcut o scurtă trecere în revistă eurodeputatul.

Într-un mesaj către autoritățile de la București, Negrescu și-a exprimat speranța că va fi înțeleasă ” nevoia aceasta de unitate și să ne concentrăm pe a da României o șansă mai mare în a fructifica oportunitățile oferite de Europa.”

”Dincolo de ceea ce ne separă, această nevoie de a aduce resurse financiare în țară și de a dezvolta România este lucrul care ne poate uni”, a conchis europarlamentarul.

Potrivit Indicelui economiei și societății digitale, care urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale, România se află pe ultimul loc din cele 27 de state membre.

Țara noastră poate recupera decalajele privind digitalizarea cu ajutorul celor banilor din PNRR destinați acestui domeniu, dar și prin intermediul fondurilor europene cuprinde în bugetul multianual.

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia România va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. 

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

Dincolo de PNRR, țările membre, adică și România, dispun de sprijin din partea Uniunii Europene în procesul de digitalizare prin programul Europa Digitală.

Bruxelles-ul urmărește să promoveze prin acest instrument implementarea pe scară largă a tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială și cele mai recente instrumente de securitate cibernetică, pentru a accelera transformarea digitală a societăților și economiilor europene.

Programul se va derula pe durata cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, având un buget total substanțial de 7,5 miliarde de euro.

Programul de lucru principal pentru programul ”Europa digitală” va include investiții, în special în următoarele domenii:

• implementarea unor spații comune de date (de exemplu, spații de date pentru sectoarele producției, mobilității și finanțelor) care vor facilita schimbul transfrontalier de date pentru întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderile nou-înființate, și pentru sectorul public, precum și implementarea unei infrastructuri și a unor servicii agregate de tip cloud-to-edge, care vor constitui coloana vertebrală a soluțiilor digitale ce vor garanta securitatea fluxurilor de date;
• construirea de instalații de testare și experimentare pentru soluții bazate pe IA, cu scopul de a stimula utilizarea IA de încredere (inclusiv de către IMM-uri și întreprinderi nou-înființate) pentru a răspunde principalelor provocări societale, inclusiv provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice și asistența medicală durabilă (de exemplu, implementarea unor infrastructuri de testare a IA pentru sănătate, precum și pentru orașele și comunitățile inteligente);
• implementarea unei infrastructuri de comunicații cuantice securizate pentru UE (EuroQCI), care va asigura o reziliență ridicată la atacurile cibernetice;
• înființarea și organizarea de studii de master în domeniul principalelor tehnologii digitale avansate pentru a stimula competențele digitale în Europa, inclusiv acțiuni cum ar fi organizarea de cursuri intensive în domeniul digital pentru IMM-uri, astfel cum s-a anunțat în Agenda pentru competente și în Strategia pentru IMM-uri, prezentate în 2020;
• înființarea, operarea, asigurarea întreținerii și dezvoltării continue de servicii digitale care să sprijine interoperabilitatea transfrontalieră a soluțiilor utilizate de administrațiile publice (de exemplu, identitatea digitală europeană).

www.caleaeuropeana.ro