Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți, 25 ianuarie 2022, la evenimentul de comemorare a victimelor Pogromului de la București și de marcare a Zilei Internaționale a comemorării victimelor Holocaustului, organizat de Federația Comunităților Evreiești din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției, la Templul Coral din Bucureşti.

În discursul său, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța evocării memoriei victimelor Holocaustului din România, a educației, cercetării și comemorării Holocaustului, mai ales în contextul actual marcat de proliferarea fenomenelor de antisemitism, negare și distorsionare a istoriei Holocaustului, rasism și intoleranță. A reiterat, de asemenea, angajamentul ferm al României de a continua acțiunile concrete de combatere a acestor fenomene atât la nivel național, cât și internațional.

Evenimentul face parte din seria activităților dedicate memoriei Holocaustului, obiectiv urmărit constant la nivelul MAE prin instrumentele specifice diplomației, ca parte a angajamentelor României pentru promovarea diversității, respectului, egalității de șanse, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.  

Prezentăm, mai jos, discursul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu această ocazie:

„Astăzi, ca în fiecare an, onorăm memoria victimelor Holocaustului. Onorăm memoria celor 6 milioane de oameni care au căzut victime ale unui regim represiv doar pentru că erau evrei.

Evenimentul de astăzi are, însă, o dublă semnificație comemorativă – evocăm și memoria victimelor Pogromului de la București. În urmă cu 81 de ani, în București și în împrejurimi, mai mult de 1.000 de persoane au fost arestate și torturate, iar peste 120 și-au pierdut viața. Era doar un prim episod al Holocaustului din România – o pagină neagră în istoria României, pe care avem datoria să nu o uităm.

Holocaustul din România, care a produs sute de mii de victime în rândul comunităţii evreieşti şi zeci de mii de victime în rândul comunităţii rome din România, s-a produs pe fondul unui antisemitism în creștere, manifestat în întreaga Europă. Ne revine răspunderea să evocăm memoria victimelor acestor tragedii și să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta.

Anul trecut, cu prilejul participării la evenimentul de comemorare a împlinirii a 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti, am atras atenţia asupra creșterii îngrijorătoare a fenomenului antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului, inclusiv în mediul online.

Asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraţioniste cu tentă antisemită și la distorsionări ale Holocaustului.

Nu putem să asistăm pasivi la expansiunea antisemitismului și avem obligaţia, faţă de victimele Holocaustului şi faţă de generaţiile viitoare din această ţară, să luptăm împotriva acestui fenomen.

Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul, orice afirmaţie antisemită sau instigatoare la ură. Vom continua să aplicăm instrumentele concrete pe care le avem pentru a apăra societatea românească.

Ministerul Afacerilor Externe a continuat să se implice în dezvoltarea unor propuneri de politici pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului în România, precum şi în promovarea pe plan internaţional a unor iniţiative care să ne permită să luptăm împotriva acestui flagel.

Astfel, în cadrul Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, Ministerul Afacerilor Externe a coordonat elaborarea primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei strategii, care au fost aprobate de Guvernul României în mai 2021.

În acest context, doresc să mulţumesc Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi celorlalte organizaţii ale comunităţii evreieşti care s-au implicat în elaborarea Strategiei pentru sprijinul acordat şi pentru parteneriatul consolidat cu Ministerul pe care îl conduc. În momentul de faţă, Ministerul Afacerilor Externe, alături de celelalte instituții responsabile, se află în plin proces de implementare a Strategiei şi a Planului de acţiune, colaborând cu reprezentantul special al Guvernului României în materie.

Diplomaţi români au fost implicaţi şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea şi adoptarea unor instrumente importante pe plan internaţional, cum ar fi prima Strategie a Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, adoptată la 5 octombrie 2021; actualizarea recomandărilor Comisiei Europene împotriva rasismului şi intoleranţei privind combaterea antisemitismului, din 1 iulie 2021, precum şi elaborarea proiectului de Recomandări ale Consiliului Europei pentru combaterea discursului instigator la ură.

Totodată, în planul relaţiilor diplomatice bilaterale, am continuat să promovăm cooperarea cu Israelul, cu Statele Unite sau Franţa, în domeniul educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului şi am menținut un dialog intens cu parteneri din Ucraina şi din Republica Moldova pentru identificarea şi derularea unor proiecte în domeniul cercetării şi comemorării Holocaustului.

Un alt obiectiv urmărit de Ministerul Afacerilor Externe pe parcursul anului trecut a fost reprezentat de identificarea unor bunuri culturale şi religioase ale comunităţii evreieşti din România, care au ajuns ilegal în străinătate şi repatrierea acestora. 

În acest context, cu sprijinul Ambasadei noastre de la Tel Aviv, am reușit recent să redăm Federației Comunităților Evreiești din România un document de o valoare culturală și istorică deosebită, ce aparține comunității evreiești din Timișoara. Această reuşită a fost atât un succes diplomatic, cât și un exemplu concret al rezultatelor parteneriatului Ministerului Afacerilor Externe cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Nu vreau să închei intervenţia mea înainte de a-i felicita pe domnul preşedinte Vexler şi pe domnul deputat Ovidiu Ganţ pentru rolul jucat în procesul care a dus la recenta promulgare a Legii 276/2021, care introduce studiul istoriei evreilor și al Holocaustului în programa liceală şi instituie premiul Constantin Karadja. Reconfirm, pe această cale, disponibilitatea Ministerului Afacerilor Externe de a contribui activ la implementarea prevederilor acestei legi.

Vom continua să acționăm pentru a preveni tragedii precum cea pe care o comemorăm astăzi, pentru a combate antisemitismul, xenofobia, rasismul şi discursul instigator la ură. Vom promova toleranţa şi respectul reciproc, ca valori fundamentale ale unei societăți democratice, inclusiv prin acțiunea noastră de politică externă.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și să vă asigur de întreg sprijinul Ministerului Afacerilor Externe în activitățile dumneavoastră!”

Un cadru legislativ european asigură protecția împotriva violenței, discriminării și a manifestărilor de ostilitate motivate de antisemitism și incriminează negarea și denaturarea Holocaustului în întreaga Europa.

În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluția îndeamnă toate națiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori.

Pogromul de la București a avut loc în perioada 21-23 ianuarie 1941.

www.caleaeuropeana.ro