de Cristian Unteanu

De la început, trebuie să spunem că îngrijorările şi analizele de risc asupra consecinţelor unui potenţial incident grav la instalaţiile nucleare din Ucraina nu sunt împărtăşite de oficialii noştri care afirmă că, şi în acest domeniu, România nu are a se teme de nimic şi că suntem pregătiţi pentru orice situaţie.

 Imposibil să nu-l credităm pe doctorul în ştiinţe care este general-prim ministru şi, ca atare, am făcut precizarea necesară în deschidere. Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să fim atenţi şi la ce spun ceilalţi. Asta mai ales că, uite ce ciudat, ignorând liniştea olimpiană a guvernanţilor noştri, cam toţi ceilalţi care au date reale la dispoziţie şi personal de specialitate, par să fie extrem de preocupaţi că bombardamentele ruseşti pot provoca un dezastru major, atingând şi afectând centrale nucleare ucrainiene, depozitele de reziduuri radioactive sau provocând întreruperi masive ale alimentării cu energie electrică care să deregleze structurile critice din centralele nucleare.

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, prezent ieri în Ucraina, transmisese deja un mesaj de urgenţă în care spunea că „rămâne extrem de preocupat de siguranţa şi securitatea instalaţiilor nucleare”, oferind asistenţă imediată din partea specialiştilor agenţiei, sub forma unor misiuni în teren care să primească acces la toate facilităţile nucleare ucrainiene, „misiuni esenţiale pentru a evita riscul apariţiei unui accident nuclear serios care să reprezinte o ameninţare la sănătatea publică şi la mediu”.

Îngrijorările au desigur o bază absolut reală după tensiunile apărute din cauza operaţiunilor militare în zona fostei centrale de la Cernobîl, acolo unde, în imediata apropiere a zonei de interdicţie, lucrează încă 100 de specialişti care monitorizează situaţia, inclusiv securitatea depozitelor de deşeuri nucleare. Acolo au fost recent, pe 24 martie, bombardate posturile de control ucrainiene de la intrarea din Slavutch unde locuieşte cea mai mare a personalului de la Cernobîl, aflat de pe 24 februarie sub control rusesc. Forţele de invazie nu au permis, aşa cum notează un comunicat oficial al Agenţiei internaţionale, niciun fel de schimb de personal, obligând echipa iniţial surprinsă de atacul rusesc să rămână acolo, de-abia acum fiind efectuată o rotaţie parţială a personalului. Al doilea incident s-a produs pe 4 martie în momentul în care ruşii au capturat cea de-a doua centrală nucleară, de data asta perfect funcţională,cea de la Zaporojie, acolo producându-se un incendiu în zona unde se afla centrul de pregătire a personalului. 

Semnalul de primejdie era clar şi, ca atare, a început şirul de reacţii internaţionale, evident începând cu oficialii din UE prezenţi cu acest mesaj la reuniunea AIEA în care „deplâng atacurile nediscriminatorii ale forţelor armate ale Rusiei asupra a câteva centrale nucleare, mai ales în şi în jurul Zonei de Excludere din Cernobîl şi centralei nucleare de la Zaporojie şi, mai recent, asupra unei instalaţii de lângă Kiev. Acţiunile ruseşti reprezintă un risc la adresa centralelor nucleare şi altor instalaţii şi sunt o ameninţare serioasă de incident nuclear major. Este ceva inacceptabil şi extrem de îngrijorător”.

Context în care să reamintim care sunt analizele corecte de risc realizate de specialişti în domeniu asupra consecinţelor directe pe care le-ar putea produ un atac în zona centralelor nucleare din Ucraina. Iată locaţia acestora:

Una dintre cele mai bune şi informate surse de analiză a acestui tip de problematică este Bulletin of the Atomic Scientist, care publică pe 23 martie o analiză semnată de Jungmin Kank şi Eva Lisowski intitulată „Poate oare un atac asupra instalaţiilor nucleare ucrainiene să provoace un dezastru mai mare decât cel de la Cernobîl? Posibil, aşa cum arată simulările”. O întrebare care mi se pare a fi perfect justificată şi care, în anumite cercuri, începe să revină foarte frecvent, mărturie şirul conversaţiilor avute în ultimele ore de şeful AIEA cu Secretarul general al ONU şi cu ministrul francez de Externe care coordonează răspunsul diplomatic al UE.

Continuarea, aici.