Îmi place să mi se spună că sunt frumoasă, dar mai mult îmi place să mi se spună că sunt puternică sau deșteaptă. 🙂
Aș prefera să urmăresc un film de aventuri decât unul de dragoste.
Îmi place infinit mai mult să discut despre viitorul societății în ansamblul său decât despre ce vom mânca mâine la cină (da, sunt o gurmandă, dar să conversez pe tema asta mai mult de 10 min mi s-ar părea un adevărat somnifer…). 🙂
Între o discuție despre modă și o discuție despre cum funcționează o aplicație de pe telefon, aș prefera de o mie de ori tema a doua.
Îmi place incomparabil mai mult politica decât shoping-ul.
Iar exemplele pot continua.
Nu, nu înseamnă că sunt mai puțin femeie, ci înseamnă doar că așa-zisa psihologie feminină sau masculină constituie doar o sumă de clișee anacronice, șabloane limitative și frustrante, tributare unor roluri de gen formate drept constructe culturale acum sute ori chiar mii de ani.
Sunt, mai presus de orice altceva, persoană, persoană liberă! Apoi, da, sunt femeie și-mitrăiesc feminitatea așa cum doresc eu. 🙂 Și recunosc oricărui bărbat și oricărei femei dreptul de a se inventa pe sine așa cum își dorește.