de Ovidiu Nahoi

Săptămâna trecută, un consorțiu de mari publicații internaționale dezvăluia o serie de fișiere care ilustrau represiunea asupra uigurilor musulmani din China. Este vorba despre câteva mii de documente electronice conținând  date referitoare la  20.000 de uiguri care au fost arestați. În acest context, se înmulțesc  vocile care cer scuturarea Occidentului de dependența față de China. Dificultățile de acum în relația cu Rusia stau mărturie asupra riscurilor unei astfel de dependențe.

Publicarea documentelor relevă amploarea sistemului de teroare instituit de regimul comunist împotriva minorității uigure și ridică o problemă etică și politică de mare amploare pentru europeni și occidentali, în general.

Poți coopera ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat cu un regim care-și terorizează cetățenii proprii, folosindu-se de cele mai avansate tehnologii de supraveghere și prelucrare a datelor?

Și apoi, cât de periculoasă este această dependență economică a Europei, în cazul în care China va ataca Taiwanul?

În acest context, un editorial al revistei germane Der Spiegel cere decidenților din politică și afaceri să acționeze pentru ieșirea din dependența față de China:

”China este peste tot și poate că Occidentul a inventat capitalismul, dar Republica Populară este în primul rând responsabilă pentru modelarea prezentului și viitorului său: cu baterii pentru mașini electrice, cu cipuri de computer, cu teste rapide de antigen pentru coronavirus – cam totul, de fapt…”

Valoarea importurilor germane din China s-a dublat din 2009 iar revista germană se întreabă deja dacă se poate face ceva în această privință sau dacă nu cumva țara a devenit atât de dependentă de regimul de la Beijing încât este complet neputincioasă?

”Ceea ce organizațiile pentru drepturile omului au denunțat de mult timp nu mai poate fi ignorat de liderii politici și de afaceri: în spatele capitalismului de stat al Chinei se află un aparat de putere care este capabil să finalizeze proiecte uriașe precum aeroporturi și rețele feroviare de mare viteză în timp record – dar care este capabil, de asemenea să instaleze sisteme de supraveghere și să înființeze  lagăre de internare, extinzându-și considerabil flota de nave de război și agresând țările vecine. În astfel de condiții, „business as usual” nu mai este posibil„, scriu cei de la Der Spiegel. 

Ei atrag atenția că fereastra de timp este scurtă, cam cât China încă are nevoie de piețele din Europa și Statele Unite.

Alternative există

Dacă Europa dorește să-și păstreze influența, nu poate lăsa toate tehnologiile viitorului în seama chinezilor. Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială care să sprijine în mod consecvent și robust dezvoltarea industriilor strategice cheie.

Industria are, de asemenea, un rol vital de jucat. Volkswagen, de exemplu, a devenit aproape o companie chineză care are doar sediul central în Germania.

Împreună cu partenerii săi, VW are aproximativ 90.000 de angajați în China. Una dintre fabricile sale este situată nu departe de un lagăr de internare uigur. Directorii companiei nu se mai pot ascunde în spatele angajamentelor formulate vag față de drepturile omului și ar trebui să meargă inclusiv până la suspendarea producției într-o regiune în care oamenii sunt internați în lagăre de internare.

Unele companii au demonstrat deja că se pot descurca fără China.

Concurentul coreean al Apple, Samsung, a suspendat producția de dispozitive mobile în China din 2019, trecând în schimb în Vietnam și India. Există alternative pentru companii. La fel și pentru consumatori, notează revista.

Iar acest semnal vine într-un moment în care Europa încearcă, nu fără dificultăți și suferințe, să se desprindă din șantajul energetic al Rusiei.

www.rfi.ro