de Ovidiu Nahoi

În contextul războiului din Ucraina, formate politice precum București 9 sau Inițiativa Celor Trei Mări capătă o tot mai mare importanță. În contrast evident cu un alt format regional, Grupul Vișegrad, a cărui relevanță scade văzând cu ochii.

Marți, Alianța Nord-Atlantică a anunțat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va participa la Summitul București 9 (B9) al țărilor din flancul de est al Alianţei, care va avea loc la București, în 10 iunie.

Reuniunea vine cu doar două săptămâni înaintea Summitului NATO de la Madrid, în care va fi adoptat noul concept strategic al Alianţei. Și în care este de așteptat oficializarea aderării Suediei și Finlandei, în cazul în care, până atunci, va fi obținut acordul Turciei.

În acest context, miniștrii apărării român și polonez, Vasile Dîncu și Mariusz Błaszczak au găzduit luni, în format videoconferință, reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale B9, informează Ministerul român al Apărării.

Aceștia au convenit ca, la viitoarea reuniune la vârf a NATO, solicite creșterea prezenței militare în regiune a Alianței.

Formatul Bucureşti 9 (B9) este o iniţiativă lansată de preşedinții României şi Poloniei, Klaus Iohannis respectiv Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Când „Europa Centrală și de Est” devine „Europa Centrală”

În acest timp, în Polonia, presa națională reia declarația premierului Mateusz Morawiecki, în cadrul congresului anual al oficialităţilor locale din ţările participante la Iniţiativa Celor Trei Mări, desfășurat în orașul Lublin:  „această Inițiativă nu poate exista fără o Ucraină liberă şi suverană”.

De asemenea, „Conceptul Celor Trei Mări cred că va fi un mare succes, în special atunci când Europa Centrală şi de Est va deveni Europa Centrală”, a adăugat Mateusz Morawiecki, citat de Agerpres.

O imagine cât se poate de sugestivă a unei Europe și a unei alianțe occidentale care se extinde mult către Est.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital.

Și să remarcăm importanța tot mai mare pe care o capătă formate precum B9 și Inițiativa Celor Trei Mări în contextul tensiunilor din proximitatea răsăriteană a Uniunii Europene și NATO.

Aceasta, în contrast, poate, cu Grupul Vișegrad (V4), care reunește – sau, poate, reunea – Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria.

În anii 1990-2000, V4 era un motor al liberalizării politice și economice în spațiul ex-comunist. În ultimul deceniu a devenit centrul iliberalismului și euroscepticismului.

Dar importanța politică a grupului s-a redus, până la a căpăta un aer vetust și, în cele din urmă, a deveni irelevant  pe fondul rupturii dintre Ungaria și Polonia.

În timp ce Budapesta manifestă o atitudine binevoitoare față de Rusia și de-a dreptul ostilă față de Ucraina, Polonia vede în invazia rusă o amenințare existențială.

Este și aceasta una dintre consecințele războiului declanșat de Rusia – și o consecință pe care, desigur, Rusia nu și-o dorea.