Mulțumim celor care au fost alături de noi la Gala Romanian Real-Estate Awards! Felicitări câștigătorilor! Diana, Andrei, well done!

Viitorul aparține orașelor și inovatorilor din real-estate

Și nu spun nimic nou. Pentru că au fost alții mai luminați înaintea mea care au anticipat această realitate. Conceptul unei lumi complet urbane a apărut încă din 1970, când Lefebre cerceta ipoteza planetary urbanization. Anul 1970 pare să fi fost unul prielnic pentru reflecția asupra orașelor deoarece și istoricul englez Arnold Toynbee s-a aplecat asupra subiectului în cartea ,,Orașele în mișcare.”

Orașele ocupă doar 2-4% din suprafața terestră a planetei și cu toate acestea peste 50% din cei aproape 8 miliarde de oameni se înghesuie în spațiile urbane. Până în 2050 se preconizează că mai mult de două treimi din populația lumii va locui în zonele urbane. În 2030, 400 milioane de oameni vor locui în orașe vulnerabile. Orașele sunt responsabile pentru 75% din consumul planetar de resurse, produc 50% din cantitatea globală de deșeuri, reprezintă 75% din consumul global de energie și 80% din emisiile de CO2. Orașele generează peste 80% din produsul intern brut global. Circa 70 % din populația UE trăiește în zone urbane.

Sunt statistici pe care orice dezvoltator serios ar trebui să le aibă pe birou. Pentru că viitorul va fi al orașelor. Al centrelor urbane vii și gândite smart. Iar acest deziderat poate fi realizat numai dacă va exista privire holistică asupra orașelor și implicare din partea întregului ecosistem urban.

Impactul pandemiei de COVID-19 și agravarea crizelor conexe au subliniat necesitatea ca orașele și clădirile să fie regândite în paradigma sustenabilității, rezilienței, accesibilității și well-being-ului. Orașele, clădirile sunt esențiale pentru viață. Atunci când le-am părăsit din cauza pandemiei, am pierdut și experiențele care însoțesc acele locuri. Domeniul real-estate reprezintă scena pe care

se trăiește viața, iar valoarea sa poate fi maximizată dacă este proiectată pentru a îmbunătăți aceste experiențe. Lumea post-covid poate fi și o oportunitate de a realinia valoarea din real-estate cu experiența umană.

Agenda Dezvoltării Durabile pentru anul 2030, acordul european privind orașele verzi, Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană, Inițiativa „Orașe inteligente – o provocare” și Inițiativa privind promovarea economiei circulare în orașe și regiuni, reprezintă documente de bază care vor antrena participarea și implicarea activă a companiilor, cetățenilor, factorilor de decizie, start-up-urilor în tranziția spre economia circulară care se bazează pe cei patru piloni amintiți. Astfel, vom observa un shift în multe business-uri din real-estate: de la centrarea pe dezvoltarea, exploatarea, vânzarea clădirilor, spațiilor, la focusul pe client. Bref: companiile din real-estate vor deservi oamenii în locul clădirilor.

Shift-ul despre care vorbeam deja a început. Pandemia doar l-a accelerat. Inovatorii din real-estate gândesc în această paradigmă. Au renunțat la viziunea bazată pe clădirile-patru-pereți ci le privesc drept comunități și generatoare de experiențe și rețele urbane. Vedem în proiectele din România această abordare, tot mai multe punând accent pe multifuncționalitate, calitatea vieții și pe constanta Marchetti, conform căreia omul preferă să se deplaseze cel mult o jumătate de oră până la locul de muncă. Fie că vorbim despre mobilitate, childcare, eldercare, zone verzi, piste de alergare, cleaning, concierge services sau locuri care îți permit să te dezvolți creativ etc., calitatea și multitudinea de servicii oferite în cadrul comunității respective vor contribui la decizia de a cumpăra sau nu un spațiu de locuit.

Tot acest efort al antreprenorilor care activează în real-estate de a inova și contribui la sănătatea dezvoltării urbane trebuie susținut și de autorități. Natura tranziției spre un model circular, sustenabil în orașe este una sistemică: toate părțile interesate trebuie să participe și să colaboreze.

Cu organizarea administrativă actuală, care datează din anul 1968, recentele evoluții din România nu par să încurajeze colaborarea între inovatorii din real-estate și guvernanța locală în vederea dezvoltării armonioase a orașelor. Nu avem un document de planificare strategică la nivel național în care dezvoltarea urbană să fie tratată la nivel prioritar și asta în condițiile în care 76% din populația României trăiește într-o zonă urbană funcțională, conform statisticilor Băncii Mondiale.

Îmi păstrez optimismul. Moderat.