Vorbitul în fața unor audiențe, mai mici sau mai mari, nu mi-e străin. Când începe sezonul predatului la facultate, îmi pierd și vocea Și totuși, săptămâna trecută am avut ceva emoții când am urcat la prezidiu după intonarea imnului național și după intervenții din partea Președintelui și Primului Ministru, mai ales pe un subiect la care țin atât de mult: acțiunea pentru climă. În ultimele luni am lucrat cu responsabilitate, alături de profesioniști extraordinari, din România și străinătate, la Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România.” M-am bucurat că subiectul tranziției energetice juste și-a găsit un loc distinct în raport, eu servind drept raportor al sub-grupului de lucru care s-a ocupat de acest subiect. Evident, un astfel de raport nu va fi decât atât de puternic pe cât Executivul și Legislativul îl vor face, fiind nevoie și de o suflul societății civile și mediului academic, care să îl ducă mai departe. Desigur, putea fi mai incisiv și se puteau propune abordări mai curajoase. Este însă printre primele dăți când gravitatea subiectului este recunoscută de la nivelul celor mai înalte instituții ale statului, când soluții concrete și fundamentate sunt dezbătute și când schimbările climatice nu mai sunt ținute, instituțional, în birouașul lor îngust de la Ministerul Mediului. Raportul este în dezbatere publică timp de o lună și vă invit să transmiteți observații. Link aici.