Legat de propunerea AUR privind obligativitatea uniformei școlare:

sunt profesoară și NU sunt de acord cu reintroducerea uniformelor școlare obligatorii. Doresc ca elevii mei să aibă dreptul de a se îmbrăca așa cum le place,

așa cum preferă ei, formându-și propriile gusturi în funcție de trăsăturile personalității fiecăruia. Doresc ca adolescenții cărora le predau

să-și rafineze propriul stil de a fi, de a se îmbrăca, de a se purta, de a vorbi.

Și nu, nu-mi doresc ca distanța dintre mine și elevii mei să crească și mai mult în mod artificial, prin obligarea elevilor de a purta uniformă.

În Occident, elevii le spun „tu” profesorilor în numeroase instituții de învățământ. Dar ce zic eu de Occident? La Facultatea de Filosofie din București,

noi le spuneam asistenților de seminar „tu”, iar asta NU diminua cu nimic respectul față de ei.

Din experiența mea cu elevii, vă pot spune că eu însămi sunt mică-mică de statură (1, 52), nevăzătoare, am 42 kg și o figură adolescentină, dar elevii

(inclusiv băieții de-a XII-a, muuult mai înalți decât mine) mă respectă mult și-mi spun „sărut mâna” și se comportă cu toată politețea din lume. De ce

mă respectă? Fiindcă le acord încredere, îi tratez la rândul meu cu respect și fiindcă… sunt bine pregătită intelectual.

Asta este singura șansă a profesorilor de a fi respectați: autoritatea epistemică și încrederea acordată elevilor. Nu uniforma și alte năzbâtii comuniste.

Posibile argumente în favoarea uniformei obligatorii în școală și combaterea lor:

1. „Astfel se va micșora discrepanța dintre elevii bogați și cei săraci.”

Fals! Diferențele se vor vedea oricum prin obiectele personale ale elevilor (telefoane și alte device-uri, calitatea altor accesorii vestimentare etc),

prin mijloacele de transport diferite care-i aduc pe copii la școală (mașină scumpă vs. ieftină, transport în comun vs. taxi/ mașină persoanală etc) și

prin multe alte elemente. Nu, egalitarismul forțat nu este soluția..

2. „În unele colegii de elită, elevii se pot mândri cu uniformele lor.”

Dacă-i așa (și cred că-i așa, și eu m-aș fi mândrit în Lazăr, dacă aș fi avut uniformă), sunt liberi să le introducă în acele comunități școlare, nu este