de Alexandru Grumaz

Sun Tzu spunea: „Cel care știe când poate lupta și când nu poate lupta va fi victorios.” Este important să ne alegem bătăliile atunci când acest lucru ne este la îndemână.

Unele bătălii nu merită purtate și altele sunt de necâștigat. În război ca și în viață, în general, merită să te întrebi dacă rezultatul final impune să porți lupta. Uneori, evitarea unei bătălii este cea mai scurtă cale spre victorie. De ce am început așa? Pentru simplu motiv că pe tabla de șah a geopoliticii sunt mai multe ”bătălii”.

Pe care dintre ele merită să le purtăm? Mai suntem noi românii în ”jocul” din estul Europei importanți sau ne-am pierdut în hățișul unor lupte politice purtate de ”analfabeții noștri geopolitici”?. Nu vreau să jicnesc pe nimeni dar mă uit cu jale la încercările sterile de a ne prezenta în mass-media o industrie de armament deja prăfuită fără suflu cu oameni obosiți de o tehnologie din ani 80 dar cu oficiali la cravată. Polonia a semnat contracte cadru cu companii de armament din SUA, Italia și Coreea de Sud în valoare de aproximativ 30 miliarde de Euro. Caracteristic ambițiilor poloneze este și off-setul, sau posibilitatea ca armamentul din Coreea de Sud să fie produs și perfecționat, sau chiar modificat în Polonia.

Ei bine, aproximativ 50% din tancurile K2 și obuzierele K9 vor fi produse conform contractului în Polonia. În același timp, tot Coreea de Sud este în topul partenerilor de negocieri pentru achiziția și producția în Polonia a cel puțin 1000 de vehicule blindate de luptă pentru infanterie (”Redback”). La acest coș de achiziții se adaugă și 48 de avioane FA-50 de producție coreeană, cu caracteristici apropiate standardelor F-16. Polonia, ale cărei brigăzi sunt echipate în prezent cu tancuri Leopard 2A4 și Leopard 2A5, încearcă să înlocuiască tancurile T-72 și PT-91 proiectate/construite de sovietici, pentru a contracara cele mai moderne tancuri rusești T-14 Armata. În ultimul an Polonia a solicitat achiziționarea a 250 de tancuri M1A2SEPv3 Abrams fabricate de General Dynamics Land Systems. Fabricile poloneze au fost achiziționate de firme puternice de armament din Occident.

Exemplu elocvent este PZL Mielec care a fost achiziționată de Sikorsky Aircraft Corporation, apoi de o unitate a United Technologies Corporation (UTX), iar astăzi este o unitate a Lockheed Martin. Din 2009 produce secțiuni de fuzelaj ale elicopterului UH-60M Black Hawk al companiei-mamă, iar din 2010 servește ca linie de asamblare finală suplimentară pentru elicopterul S-70i Black Hawk. Rzeszow, în sud-estul Poloniei, a început asamblarea motoarelor pentru avioanele de luptă F-16 în 2006, ca urmare a negocierilor de compensare din timpul procesului de achiziție a aeronavei.

În prezent este prima și singura companie din Europa și a treia companie din lume autorizată să efectueze testele de acceptare a motoarelor F-100. Ei ar dori să obțină poziția de centru european de testare pentru motoarele F100-PW-229, oferind servicii pentru toate țările care folosesc avioanele de luptă F-16 de la cele mai vechi la cele din ultima generație F-16 Block 70/72. Noi încă suntem la faza SKD. Ce însemnă? Montăm echipamentele separate pe un șasiu care ne vine de la firma mamă si …vopsim produsul! Asta da offset. Legea avem dar mai vrem una. De ce? Da. Nu este bună prima pe care nu am folosit-o decât la unul sau două contracte (unul fiind modernizarea Mig 21).

Continuarea, aici.